Saturday, January 3, 2009

Danubian mood.


Drumul mare...drumul mare al noului an...in orasul vechi al dorintelor refulate...in orasul nou ce imi dadu viata.Iata ca astfel a mai trecut un an...un an glorios zic eu in care am cazut de multe ori si m-am ridicat de mai putine ori si chiar nu imi pare rau deloc.Am castigat prieteni noi, am si calatorit ceva, m-am indragostit si mai sunt inca, m-am indoit de multe ori daca merita si am ajuns la concluzia ca drumul spre fericire este mai lung decat ne asteptam de multe ori a fi.
Cum am petrecut Craciunul?
Simplu, cu familia, a fost un Craciun fericit si special, datorita faptului ca a fost sarbatorit acasa dupa 7 ani...ca am primit cadouri si ca nu imi pare rau ca am ales sa vin o data la doi ani in orasul natal.Am fost la slujba de la biserica de care imi era asa de dor si am constatat ca inca mai vine lumea duminica la liturghie.Mi am vazut rude cu maneaua in fapt si cu mentalitati de secol 17...am fost asasinat de manele care zguduiau orasul zi de zi...am fost jignit de fosti colegi d liceu despre care credeam ca s-au schimbat.Mi am purtat cu demnitate straiele negre chiar daca vechea stigmatizare a continuat.Ei si ce?Sunt acasa...dupa doi ani.Sa sarbatorim cum se cuvine.
De Revelion am trecut Dunarea si m-am indreptat vertiginos catre miraculosul Macin unde am revazut oameni si locuri, am socializat cu vecine de 67 de ani si am avut parte de ceva mai putine manele...fara sa indur veri cocalari sau vecine care umbla in trening cu cockerul la vedere.
In fine...a fost liniste de Revelion...am fost eu cu mine, cu o carte si cu un televizor in care aceleasi manele urlau pe canalele de televiziune...am mancat mult si am baut cu masura...am facut lucruri care nu prea tin de firea mea...cum ar fi sa ma culc la 9 00 seara.Vecinii mei lipoveni s-au oferit sa vina sambata la mine sa jucam carti si table cum se facea pe vremuri...si intr-un fel m-am distrat.De aceea am atasat si o fotografie faina rau a unui lipovean brailean in prima iarna.Imi place de mult fotografia asta si acum m-am decis sa o atasez.In fond lipovenii is oameni faini de la care mereu ai ce invata, printre care eu am crescut.Still proud of it.
Pe 1 ianuarie m-am intors din nou in orasul natal si am inceput sa mi fac bagajele...cu trista amintire a unei lumi pestrite care si-a refuzat sansa la mantuire...fiind ranita ori de cate ori vreo umbra de civilizatie se abate fugitiv asupra ei.
M am bucurat de vreme...de culoarea Dunarii...de mirosul de peste...de ger si de zapada...de frig si de aerul umed de care trebuie sa recunosc ca imi era dor.
Ieri la pranz am luat trenul si m-am indreptat pret de 3 ore spre capitala acolo unde doresc sa imi reiau viata de zi cu zi.Cu aer umed sau nu.Nu imi mai pasa.Un nou viitor si un nou rasarit ne asteapta pe toti.Candva, intr-un colt de lume.Eu ince de anul asta sa imi caut coltul meu de lume.Anul acesta va fi pentru mine anul calatoriilor, asa cum am mai spus.
Si voi incepe de luna viitoare cu Austria si apoi cu Norvegia...hehe pe urmele celor de la Dimmu si de la Bathory.
Voi cu ce ati incepe noul an?


Va dedic aceasta balada arhi-cunoscuta al lui Valeriu Sterian-Haiducii

2 comments:

Alexandra said...

Eu am inceput anul cu dorinta de a fi mai egoista si mai putin impresionabila.

pontius:) said...

eu incep anul cu un examen dupa cu eluveitie si kreator si dupa iar cu alte examene.. si in spre finele anului.. probabil ca o sa stau undeva pe jos, de preferabil o bordura ceva .. si sa ma gandesc :" damn!! that was a heck of a ride, let's do it again!!!!"..:))