Este 3 am.So what?Ma simt excelent.Cu ciocolata langa mine, si cu tigara uitata undeva piezisa cu forma ei pacatoasa pe marginea pervazului, ca o forma de imputarea neglijentei mele omniprezente.Seara seaca bucuresteana.Amagit de aroma iubirii care este si ar putea fi, care se daruieste si totusi ramane acolo...ca ploaia din Bucuresti:rara si trecatoare.
Cautand dupa aproape 3 ani de zile, descopar in asta noapte lipsita aparent de orice finete katatonica, un link pe omniscientul sistem GOOGLE:da, i-am gasit!!!Da, iata-i....in limba lor...in tara lor se fac cunoscuti.
Poate va intrebati cine anume?De ce vorbesc eu cu atata pathos despre acel "ceva"?Ei bine, poate fiecare are in viata un anumit ideal pentru care sa lupte sau are a sa cotidiana si alterata "cause a defendre"...iar a mea este chiar povestea unui grup instrumental romanesc pe care l-am intalnit la Sf. Gheorghe acum 6 ani.
Cum a inceput tot...
23 mai 2002...Szent Gyorgy, COVASNA.
Eram la adunarea tinerilor din diocezele extracarpatice, sub indrumarea parintelui Arvanally...ma adusese pe locurile lui natale sa imi arate ca ceea in ceea ce credea cu atata stradanie EXISTA:o lume noua, uitata in spiritualitatea ei baltica de seculi, printre scoarta aromata de conifere si poteci ce serpuiesc prin munti...unde gheata inca se mai iveste de mergi ori pe drumul spre Mohos(Mohazs) spre apele turbariei, ori spre drumul care ocoleste pe la Bixad...splendid.
Acolo am vazut pentru prima data un festival de muzica medievala...da, in inima Szekelyfold(a Tinutului Secuiesc), o formatie romaneasca isi facea sprinten aparitia...lume multa adunata si intreg centrul istoric al orasului sufocat de afise pretutindeni dcare vorbeau despre o formatie ce canta piese medievale de cand lumea si pamantul...formata la Sibiu in urma cu 1 an...si se parea ca aveau sa vina si fanii din intreaga Europa, deoarece erau cunoscuti in tot acest rastimp peste tot pe vechiul continent...in Romania...mai putin.
Entuziasmat, ii spun lui Dany, unul dintre ministranti sa mergem pentru ca vroiam sa vad...asa ceva era o ocazie unica pe care nu aveam sa o mai intalnesc niciodata in orasul meu.
Dany nu auzise niciodata de formatia respectiva, asa ca (usor influentabil, scz Dany daca citesti dar nu sunt dusman adevarului), am ajuns la Piata centrala unde avea sa se tina concertul.M-a impresionat in primul rand ordinea si modul in care asteptau oamenii sa inceapa spectacolul...lauda secuilor!Acolo am invatat ca poti astepta in perfecta liniste un artist, fie mmai multi, fara sa spargi seminte sau sa incepi sa scoti vorbe pe gura care mai de care mai picante si mai vulgare.
Pe la 9:45 pm spectacolul inceput.Primarul orasului si prefectul(care era roman) au prezentat in limba ROMANA formatia respectiva, dar si in limba MAGHIARA pentru ca majoritatea oamenilor nevorbind limba nationala ar fi fost dificil sa priceapa...senzatia din timpul prezentarii imi da fiori si acum.
Am auzit in sfarsit numel mult asteptat:PONTICE, da...un nume ce strabate peste generatii si peste timp, un nume divin care a fost cazut in mizeria ignorantei originare.Rusine popor roman!!!Rusine sa va fie ca nu stiti sa va apreciati muzica si valorile nationale.
Tot atunci aveam sa aflu ca micul grup format la Sibiu colinda de 1 an tarile Europei, din Castillia y Leon, Spania pana la Hilversum in Olanda, propovaduind magia muzicii medievale romanesti de traditie, atat romanesti cat si spaniole, franceze, grecesti, italiene sau flamande...inaltator, nu?
Starea traita atunci nu a putut fi descrisa in cuvinte si nici acum nu ma simt in stare sa o fac...habar n-am de ce si nici nu ma chinui.E lesne...MUZICA ESTE MIRACOL DIVIN.Si ca sa-ti dai seama nu trebuie decat sa-i asculti...te rupe de cotidian, de prejudecati si de obscuriatea unei lumi cazute in declin de mult timp.
Atunci am auzit si eu drama acestui grup adorat in occident, dar repudiat cu deosebita convingere de publicul roman...care nu "se regaseste" in muzica lor.Au povestit de altfel si de reticenta oamenilor la a asimila muzica medievala si despre cum sunt cei de "acolo, in tarile Apusului, cele pline de gradini verzi", si cum sunt cei de aici...o doamna de langa mine incepe sa planga.O intreb:"Viszed keret Aszony?"-Ce s-a intamplat, doamna?, vazand ca tanara femei ii privea extaziata.
"Nem, feket lary nagyon.Kossy, vem"(Nu, nu e nimic...doar ca nu vor mai veni.Multumesc dvs.")
Multa vreme nu voi uita aceasta replica..."nu vor mai veni", o sintagma care se intoarce acum mai vie ca niciodata asupra mea...mai adanca decat orice taina...dar taina asta nus e spulbera in zori, ci in apusul unor noi idei...care sper sa se materializeze.
A fost o noapte de pomina, in care micul oras a inceput sa vibreze sub influenta muzicii trezite la viata, inconjurat de padurile intunecate care abunda in miros nestricat de rasina, taram binecuvantat de izvoare de legenda si ape ce spumega din maruntaiele vulcanice ale muntilor intunericului.
Multa vreme n-am sa uit acea noapte...secui si romani au simtit la fel...Duhul Sfant era printre noi si isi facea neindoielnic simtita prezenta...toti eram in acelasi acord, caci muzica celor de la Pontice uneste si te face sa fii una cu TOTUL...cu veacurile si cu oamenii, cu aceia care au creat-o candva in diferitele colturi ale acestei lumi zeloase pe o bucata de ancora trasa la tarm, care acum este mancata de rugina...Drumul spre Tusznad este luminat...si zorile vin...peste secui si peste romani deopotriva, peste popoarele Europei venite acolo.
Slavita fii Marie cea pururea plina de har!Domnul fie cu tine si binecuvantat fie rodul trupului tau Iisus!
Acum ma uit la ceas:4:12 am: Dimineata seaca.Termin tigara...si observ ca din Red Bull nu mai e decat un strop...de parca mi-ar pasa...acum am descoperit muzica celor de la Pontice...si un link care vorbeste despre ei...poate ca doamna de acum 6 ani s-a inselat.O, Doamne cat te rog eu asa, sa se fi inselat doamna aceea...sa-i fi fost plansul degeaba!Sa reconstientizeze poporul roman ce a pierdut si ca in tot acest timp(in care in zadar am incercat sa mai gasesc urme de Pontice in Romania)...valoarea noastra ca spirit national se duce...prin Pirinei, prin nordul indepartat sau prin insule celte...dar muzica uneste si muzica transforma indezirabilul in dezirabil, caci muzica de calitate uneste oamenii si ii face sa simta la unison...sa lupte cot la cot si sa reitereze epoci si valori.
Sper, ca toti aceia care cititi acest post sa constientizati existenta unei formatii de o valoare inestimabila despre care pun pariu ca n-ati auzit...si n-am sa va acuz ca nu este vina voastra...ascultati numai piesele si veti sti ce am vrut sa spun...DIVINUL ESTE.
El nu se naste, nu traieste si nu moare.El este asemeni orgiilor, a rugilor, a inteleselor talmudice, a balalaicelor rusesti de odinioara si a Sturm und Drangului acelor nemti nebuni!Divinul se face simtit prin muzica...si ia in stapanire timp si veacuri si popor.Ehei, popor roman, mai ai o sansa caci Domnul te-a lasat binecuvantat...atunci asa sa fii pe veci!
Asadar, sa facem ceva si sa promovam mai departe valori si aspecte care tin de specificul nostru national si de muzica cea datatoare de speranta...caci ea te face sa tresalti, sa simti, sa lupti paa la autonimicire si sa reinvii mai nou decat oricand.Indeobste, sa salvam muzica si tot ceea ce este ea.Sa primim cum se cuvine zeii, caci ei s-au intors si vor veni cu forte proaspete la Sighisoara anul acesta(si nu voi fi!Asta e , ma multumesc cu spectacolul lor de la Interlaken)...binecuvantarea a sosit si PONTICE au decis sa mai dea o sansa Romaniei, tara unde a inceput existenta lor si pe care au purtat-o mereu in suflet!
Sa primim binecuvantarea asa cum trebuie!
No comments:
Post a Comment