Amintiri din Londra, capitala lumii.

Si a fost si Londra, orasul meu mult visat.Credeti-ma ca nu am fost capabil sa scriu acest post pana in aceasta seara, poate pentru ca la inceput cand m-am intors in Roma, in capul meu se ciocneau mii de chestii, fie pentru ca erau prea multe lucruri de sintetizat, fie pentru ca eram prea euforic,(si o euforie care sa dureze vreo doua saptamani e ceva), fie ca mi-am vazut visul implinit...si va doresc si dumneavoastra sa traiti la fel.
Inca din avion imi zisesem ca tre sa fie ceva miraculos in aerul orasului pe care tocmai aveam sa-l explorez.Si acuma retin dimineata in care am ajuns pe aeroportul din Stansted...era o ceata atat de deasa de nu vedeai la 12 metri in fata ta...si aerul era atat de umed, asa cum imi place mie, cum numai in luna mai e pe la noi...Mirosea a frunze, a iarba proaspat taiata si...a ceva fain.Tocmai aterizasem in Anglia cea draga mie.
Londra in primul rand e un oras MULTICULTURAL in care efectiv te pierzi, printre toate semintiile pamantului.De exemplu inca din aeroport stii ce te asteapta, intrucat undeva scri destule de mare:"Welcome to London, welcome to the world's capital"...eh, par vorbe aruncate in vant, dar cand ajungi la politia de frontiera si vezi o tipa cu feregea si cu plasa pe ochi,Afghanistan style, care-ti ia buletinul la control, iti dai seama ca marea metropola iti ureaza bun venit in variatele si de aba descoperitele ei fatete...cu grija, una cate una.
In autobuz auzi de la ruseste pana la vietnameza sau shona...pe strada vezi oameni cu diverse trasaturi ale fetei de la ochi oblici pana la aspecte semitice, negroide, hindi, caucaziene, samd.Totusi peste tot predomina o atmosfera pe care o regasesti in marile orase ale Asiei, fermecatoarea Asie.
Londra incepe sa te inghita putin cate putin cu multele si invariabilele sale mijloace de acaparare, pentru ca e un oras care nu spune "Nu" celor care vor sa l experimenteze.Da, nu am spus vizitat, pentru ca nu ai cum.Asa cum spune si traditia nescrisa a locului, "London shouldn't be visited, London should be experienced."
Ce mai e fain la Londra, e ca ti se pare ca niciun popor nu pare sa predomine, in niciun caz englezii tipici pe care te asteptai sa i gasesti pe acolo.Nu.

Inca din liceu diriga ne spunea ca Londra e de departe cea mai frumoasa enclava a Asiei...si ca merita sa mergem macar 3 zile din viata noastra acolo.In acea vreme o invidiam, ca ea se ducea de 3 ori pe an la fisa acolo...si na...pe noi ne intoxica cu 8-9 ore de engleza a la carte.Mai tarziu am aflat ca mi-au fost de folos acele ore.Si ca diriga nu era o profesoara oarecare, ci una care se naste la un milion.Da, diriga mea se numeste Neagu Rodica si ii multumesc si acum ca pe langa faptul ca ne-a invatat engleza strasnic, ne a pus mereu in tema cu realitatea din UK.Daca nu era asa, poate ma numaram astazi printre cei care cred ca n Anglia toti oamenii beau ceaiu la ora 5, ca regina face cu mana de la balconu ei de bronz trecatorilor si ca englezii sunt niste aroganti si niste infumurati.Ma bucur ca nu sunt asa.
Cateodata ma intreb si acum daca mostenirea lasata de granny Victoria e un tezaur sau un blestem, si anume....coloniile din lumea intreaga.Si alteori imi pare rau ca n-a fost si Romanica o colonie, barem acuma ne era si noua altfel...
Londra nu doarme niciodata, deci imaginati-va ca dupa doua luni jumate de stat la murat in Roma unde ultimu pub se inchide la 1 di ceva, a fost ceva cam welcome home, impactu cu viata de noapte din Londra, intrucat aduce oarecum cu cea din Bucuresti.

Un alt bonus:TOATE MUZEELE SUNT GRATIS!VA RECOMAND BRITISH MUSEUM.De asemenea Natural History Museum, Science Museum, Tate Modern si Victoria and Albert Museum.Nu sunt cuvinte de a descrie ce este acolo, va invit doar sa va duceti sa vedeti cu ochisorii dumneavoastra.E ceva ce chiar te lasa cu gura cascata, si hey, e FREE!

Da, unele puburi de la noi gen club A, suburbia sau Fire aduc a puburi de prin Londra.De asemenea orasul dezvaluie nenumarate aspecte culinare, fie sub forma restaurantelor, fie a tarabelor, fie a nenumaratelor buticuri din care ptoi gusta pentru o lira sau doua, uneori trei delicii cat mai exotice.Nici acum nu o sa uit bunatatea aia de salata venezueleana din Camden Town...care e o minunatie din punct de vedere etnic si ...gastronomi, si sa nu uitam de "n"-magazinele cu haine metal, punk, goth...etc, si de muzica rasunatoare din ele...Oh, mama!

Sa mai mentionez ca in Londra toti par a fi egali, toti muncesc, si ca munca incepand cu muncile de jos, tot ce inseamna munca e apreciat.Numai cei ce nu muncesc nu sunt apreciati.Da, si eu mi-am cautat de munca, si am gasit si la mac donald;s si la un supermarket, si ma bucur pentru asta.Din pacate eu nu sunt din aceia care cred ca Londra iri ofera slujbe numa' din alea de numa' numa' de stat pe la birouri si de dat din dest.Lasa ca si la matura si la sera si la prajit burgeri se poate munci, si inca decent.
Eu dupa terminarea facultatii la Romeinia nu voi avea mai mult de 250 de oro pentru ca hey, e criza, si ...n-am experienta, asa ca fara pretentii.In fine, sa nu ne enervam...calm , calm...destul mi-am rasucit nervii intr-unul din parcurile Reginei, dand de mancare la veverite...gandindu-ma ca hei, mi am gasit de munca, dar heyyy...chiar trebuie sa ajung in Romania in Buucresti shithole sa termin facultatea vietii, zdaiseama...fara de care...fara de care...nu pot trage apa la weceu.

Haide bre, sa fim seriosi, cine s-ar intoarce?Unu ca mine ai carui parinti inca merg pe sistemu "Orice facultate iti foloseste!"Nu zau...la motostivuitor si sa lucrez la mac sau la sere imi trebe licenta si doctorat...:)))

In fine...ideea e ca mi s-a oferit un loc de munca fara a mi se pune in vedere..."Stii, baiatu' tu n-ai experienta asa ca jet!"Mda...
Se intampla sa vreau si eu o casa undeva in Transilvania, se intampla sa am nevoie de un credit si nene, cine mi da mie 65 000 oro?Nimeni.Dar creditu se poate face si muncind in the kingdom of far away voi putea realiza si acest vis.Nu, eu nu sunt genu de om care se lauda cu stransurile inaintasilor:"Da, am casa de la mama si de la tata..."

Stau cateodata si imi spun ca exista astfel de oameni...

Si acum nota catre cititorii mei pasionati de cultura vedica si de hinduism...

O experienta total asteptata, cu un puternic efect pozitiv asupra sufletului meu a fost vizita la Swaminarayan Hindu Mandir, singurul templu hindu din Europa(sau The Temple of Neasden),un loc despre care citisem doar pe Wikipedia, si pe care imi dorisem din tot sufletul sa-l vad.Mandirul este construit din marmura din cea mai buna calitate transportatat din regiunea Carrara, Italia si Stara Planina, Bulgaria, aur de cea mai buna calitate si ... mult misicism.Acolo am primit binecuvantarea de la nimeni altul decat Papa Gopal, unul din oamenii sfinti ai Gangelui, un sadhu adus de departe din indepartatele gheturi himalayene...templul arata bine si pe wikipedia, da parca mult mai rafinat arata in realitate.
De-a dreptul fascinant...pentru mine Mnadirul din Neasden a fost cel mai cel loc din toata metropola si vi-l recomand cu caldura sa-l viztati si sa popositi un pic in gradina sa cea verde.Si sa meditati.The god living in the temple always listens to you.


Eh...sunt multe dar multe de povestit despre Londra, si locuitorii ei multi etnici, multiconfesionali si multi-culturali...caci asa sade bine capitalei lumii...ma duce asa un dor catre ea ori de cate ori ma gandesc ca trebuie sa ma intorc in Bucuresti sa mi termin facultatea...e un gand frustrant, mi-as fi dorit sa fie un gand fugar dar nu este asa...stiu ca locul meu este in acel oras...si ca Alexandros mai are doar jumatate de an pana cand va pleca definitiv la munca acolo.Unii la 21 de ani isi doresc o pizda sa aiba ce fute, altii isi doresc o slujba, o casa si un nivel de trai.

Si iata si imagini...bineinteles o parte minuscula din ceea ce inseamna marea Londra.













































Si in continuare voi atasa minunatul cantec care m-a inspirat sa scriu acest post, pe care il asociez cu Londra(fara un motiv anume),acelasi cantec pe care ori de cate ori il ascult mi se furnica pielea si gandurile fac maraton care mai de care catre vechea insula...si spre marele oras...piesa se cheama "Hey, Govind, hey Gopal" si daca nu doriti sa bateti din palme in timp ce ascultati versurile, macar puteti incerca sa ganditi mai optimist.Va rog sa-l ascultati.Multumesc fain!