Friday, January 28, 2011

La raul Avon am sezut si am ras























Acum cateva zile am mers la un rau.Ii zice raul Avon.Cum ar fi la noi Teleajenu sau Raul Negru, o apa de-asta care ocupa si ea un loc in plus pe harta si despre care daca intrebi localnicii de-abia daca au auzit.
Pentru cine nu stie, raul Avon e o apa, ce-i drept curata, care strabate inima innegurata a Angliei, iar de a lungul vaii sale se gasesc numeroase catune si sate, intr-unul din ele nascandu se si za swan av eivan si anume shecspir, pentru cine nu stie.Nevermind.
Cum a sunat asta cu "inima innegurata", zici ca as compune versuri pentru Fuego sau pentru Ovidiu Komornyk.(ce nume de familie cocas :))) )

Si mergand eu catre apa asta asa...numa ce ma asez pe iarba si incep sa contemplu natura sau nu stiu ce pula mea contemplam.Merge sa zic "contemplare" la starea aia cand tu de fapt stai si zaci pe iarba c-o tigara n gura si te uiti asa de parca te ai gandi la nemurie?(e demonstrat ca fumatorii pasivi mor repede, asa ca ce nemurie?)
Ma gandeam io la ceva.
Si nici nu termin de tras din pipa ca numa ce aud niste labe care plescaiau nesimtit pe iarba uda de la ploaia care tocmai se oprise.Erau gaste, domle.Gaste, sa-mi bag...
In tara asta care e mai mult o insula, nu prea ai sanse reale de a scapa de zburatoare.Nu e o pisica de aia libidinoasa, e o gasca sau o rata care nu se lasa pana nu ti insfaca painea sau ciocolata sau daca nu, se rahateste un porumbel pe tine sau daca nu, apare o veverita n calea ta si nu e ca si cand ti ar taia o pisica negra calea, ca in cazu ala poti face usor trei pasi inapoi si sa scuipi in san, veveritele nu se dau in laturi cu una cu doua, nici daca le arati crucea nici daca le reciti din parintele Cleopa.
Oricum nicio veverita britanica nu stie cine e ala parintele "Cleopa".
Sau daca nu ti taie calea vreo jivina de asta plina de elan, se gaseste un autist, ca s destui pe aci, har Domnului.
Si cum ziceam apar pasarile.Ma simteam can cartea lu Selma Lagerloff, numa ca gasca batrana care venea spre mine gata sa ma infulece cu tigara si cu palarie cu tot, nu aducea a maica Akka de la Kebnekasje, nicidecum.

A parut sa adumece mirosul.I-a placut.S-a asezat langa mine.Si atunci am privit impreuna la apa aia care se pierdea in aval, fara vreo remuscare, fara vreun regret...

Si pasarile au vicii...


1 comment:

D.M. said...

:))) parca imi imaginez cum statea gasca cu ciocul gata sa-ti dea una in cap. Bine ca nu era strut. :)) ala te omora