Monday, December 6, 2010

2/2

Va mai aduceti aminte perioada in care traiati la Dalga?Stiti voi, in satu' ala din comuna Daramata, unde fata primarului iesea mereu miss la serbarile de la caminul cultural si in care postasu Neculai nu se lasa convins sa-ti inmaneze recomandata fara o sticla de Polar(sau Tanita cum era odata).Fiecare din noi are propria istorie semnata la Dalga, la coada vacii, sau majoritatea dintre noi...ca doar nu ne-a fatat maica in panza de satin.Fiecare din noi a cunoscut provincia, imprejurimile, oraselul, satul bunicilor, locu' ala in care nu se-ntampla nimic important si totusi era fascinant.
Eu m-am reintors la Dalga.Na, poate e mai multa civilizatie, o schimbare de paradigma si totusi...traiesc intr-un oras de provincie in care nimic coplesitor nu se intampla.E orasu' ala care are-n centru beserica si scoala.Si dispensaru'.Ca e langa scoala.Si daca-ti vine rau doamne feri cum iesi de la scoala, poti da o fuga pana la dispensar.
Mie mi se pare fain aicea la noi la Dalga si sa va zic si de ce.Zilnic vezi aceleasi moace, amberete sau nu, asta oricum dupa 3 ani de stat in Bucuresti unde nici maidanezu cand ii dadeai ce nu ai putut tu manca cu o seara inainte nu zambea, oamenii de aici ti se par niste ingeri.
Dupa doua luni, deja ajungi la concluzia ca stii jumatate din oras si dupa alte 3 luni ai impresia ca parca ai cunostine si in comunele vecine.
La Dalga toata lumea cunoaste pe toata lumea.Barfa ca in orice asezare provinciala este in floare si prin surse variate te poti conecta la realitatea cotidiana, afland cine a batut pe cine, cine a borat cand a iesit din nu stiu ce bar, cine a futut pe cine, cine e bun la pat si cine nu, cine are copii din flori si cine nu.
Chestiile astea oricum vin asa au long du quotidien, da zic ca-i fain asa sa descoperi la peste 2 mii de kilometri de pamantu natal o lume care parca aduce asa oleaca cu lumea pe care ai parasit-o.Si ti-ai frecat mainile de bucurie cand ai parasit-o, crezand ca nu o vei mai vedea.
Eh, rahat.Asa ai crezut, Gigele?Si tu, Matildo?

E misto rau sa cunosti pe toata lumea si sa ti se dea buna ziua dimineata.Doamne, ce tare e.Pe de alta parte e nasol ca nu mai poti fi tu cu 1000 de fete, cum erai in Bucuresti, urbe la 3 milioane de locuitori(cu rezidenta sau nu), insa ajungi sa apreciezi alte chestii.Arhitectura, strazile, cainii vecinilor (nu avem caini maidanezi, desole), supermarket-urile, colegii de la munca/facultate, incepi sa traiesti intr-o comunitate.
A.si e si aeru' curat, nepoluat asa.

Vroiam sa scriu ceva si despre viata de noapte de la noi din comuna da mi-e teama ca nu prea am ce sa scriu.Io inca nu am gustat asa din plin din viata nocturna a comunei da oricum in miniatura ei proiecteaza un pitoresc aparte.Numarand barurile pe degetele de la o mana desi stii ce face cine cu cine daca alege baru x.

Sentimentu asta al anticiparii e demential.

This is why we love Dalga so much.

3 comments:

David said...

Dupa ce ca se misca astia in reluare, cred ca as muri de plictiseala in comuna ta. :))

Melancoblegie said...

eu zic ca tocmai ai inceput sa traiesti un cosmar!
nu tu viata spirituala, nu tu viata de noapte...

Alexandros world said...

ne descurcam si noi cu ce putem.