Credeam si eu odata...

Odata cu incalzirea vremii, odata cu sosirea lunii mai(in treacat fie spus luna mea preferata)...ma fac si eu ca scriu un post, mai tras de par, mai nereusit...etc.Din ce in ce scriu mai prost...sa fie nelinistea cauzata de putina probabilitatae a admiterii la farma umf?De ce dracu nu ma inspira luna preferata?Ciudat...well...cred ca nu mai am simtul trecerii sau al riturilor de trecere marcate cu atata cinste in trecut...acum doar mai am curajul sa ma analizez.

Candva, nu departe, acu vreo 2 ani si cateva luni, in uitatul meu oras de provincie, ma bucuram de multe chestii marunte cum ar fi ziua de marti cand aparea Arborele Lumii, de treceam soseaua si mi l luam.Il asteptam toata saptamana sa apara, si sa l bag la glosar.Imi placea sa merg la cumparaturi la Billa, era o atmosfera aparte la mine in cartier...singurii oameni pe care ii respect si de care nu mi-e dor sunt cei din cartier de la mine, de cei din oras nu mi e dor, doar de oras in sine, de atmosfera sa de inceput de secol al- XIX lea pe carein jumatatea de sud a tari nu prea o regasesti, de vegetatia sa abundenta, de accentul nostru dobrogeano dunarean.


Imi amintesc ca ploua, se albeau blocurile, miroasea dinspre paduri, cartierul meu fiind inconjurat de doua paduri mari, miroasea a iarba si a proaspat...in fine, mi e dor de atmosfera aia.Era cald si umed in mai.Este perioada in care stateam in balconul meu mare plin de plante jucand carti asteptand ploaia.

Pe atunci aveam un bac de dat, ma bcucuram ca aveam sa scap de un liceu cu pretentii false de colegiu inchipuit, si de niste colegi mai mult decat jalnici, ma asteptam sa iau la o facultate...si sa ...sa fac cunostinta cu marele jeg al Bucurestiului vietii mele.


Pe atunci chiar credeam ca la facultate o sa invat multe daca voi fi baiat cuminte care ia din zbor ce spun domnii profesori...si care va invatat o meserie noua cautata frate pe piata...si mai credeam ca voi profesa domeniul asta.Pe vremea aia nu credeam ca odata ajunsa in Bucuresti gaica-mea de care doar ce ma despartisem, se va mai uita la mine.Si uite ca nu a fost asa.Nimic din ce credeam stand in balconul meu de fildes scrutand crestetele copacilor peste care undeva departe spinteca cerul innorat Biserica Ortodoxa a Nasterii Domnului, nou construita intr-o oarecare zona finala a centrului...acolo unde se sfarseste parcul...acolo unde credeam eu ca incepe poluarea si unde mai credeam ca stau oameni fitosi.

Dar am ajuns in Bucuresti si am inghitit fara sa vreau aer poluat la greu si am cunoscut fara sa vreau oameni fitosi de mi-o mai ramane sa mai zic si la morti cand oi trece la cele vesnice.

Pe vremea aia nu credeam ca lumea e atat de mica, ca oamenii sunt atat de previzibili, ca eu voi da la farmacie si poate voi intra, etc.Pe vremea aia uram chimia si nu credeam ca va veni o vreme in care va trebui sa o ingurgitez.5 ani.


Pe vremea aia ma faceau fericit multe si ma nefericeau cam tot atatea.Pe vremea aia credeam multe si ma certam mult.Cu mine si cu universul inconjurator.Lupta la care am renuntat.Intre timp m-au dezamagit mult.Astazi un viitor incert ma asteapta, iar certitudinea lui depinde de cat de mult ma implic eu.Atat.S-au dus departe anii olimpiadelor nationale pe taramuri transilvanene...oai,Doamne ce vremuri...ce timpuri, ce schimbari...s-au dus anii zilelor in care aveam un tipic anume, s-au dus toate.Un oras de asfalt ca un Leviathan le-a inghitit.Cu pofta.

Acum imi traiesc inca visele si sper totusi ca in viata asta sa pot fi si eu ce imi doresc, fie ca sunt profesor de geografie la tara, fie farmacist intr-un oras transilvanean, unde sa uit de spasmele Bucurestiului, fie sa le fac pe amandoua, numai meseria asta ciudata de vor astia de la scoala de comunicare si relatii nu stiu unde sa devin nu.And i say NO!Becase i know what i m saying.De ce nu mi trezeste si umf ul atata incertitudine cata trezeste fcrp snspa?Oare sa fie asa mai a dracu asta de farmacie, sa aibe pile la lume, sa nu se vorbeasca naspa despre ea asa cum se vorbeste la coltul strazii de astalalta?
Sau sa fiu eu nebun?

In fine...imi doresc foarte mult sa iau la aceasta facultate, pentru ca imi va crea un viitor, pe care deocamdata actuala facultate mi-l va crea, dar in viata urmatoare cand voi fi eu un veritabil carribu.

PS-Voi atasa o piesa pe caream ascultat-o in ultimul timp si care trimite direct catre perspectiva mea asupra viitorului.

Aaaaa...si imi mai cer scuze ca nu am mai postat in blogosfera in ultimul timp sperand sa ma intelegeti.

http://www.trilulilu.ro/Vicika/4684221db09227

Si totusi ma framanta chimia, si o concurenta temeinica ce se anunta...si ma mai framanta ideea admiterii.Cam atat a mai ramas din vechile mele idei cand eram un visator de ocazie la un balcon plin cu plante al unui oras de provincie, admirnd turlele aurite din bronz rosiatic ale unei catedrale.

Easter bunny must die!

Ce, mai credeati in iepurasul de Pasti?Iepurasul de Pasti e ultima inventie dezastruoasa a societatii de consum care monopolizeaza si care are ca scop impunerea unei autonomii de registre.
Si nu vi se pare ca iepurasul de Pasti e un registru?De ce imi place Mos Craciun?De ce nu mi-e simpatic Rila-Iepurila?Simplu:nu-mi plac iepurii.(exceptie face doar colegul meu de camera care e iepurele meu de suflet...el are voie sa fure Craciunul, restul nu).
Ceilalti iepuri fac tot posibilul sa fure Craciunul, se iau "la o aroganta" cu Grinchul cel verde(primavara asta se poarta verde asa ca uneori culorile iernii par mai vii ca oricand si primavara...mai ales ca e si criza).
Dar despre criza nu ma simt in stare sa discut eu, ultima reptila californiana formolizata, destul da din gura cu decolteul bine pus in evidenta publicului masculin de varsta a treia Andreea Esca.Si-si ia fata salariul!
Daca ea spune de fiecare 1 decembrie:"Buna seara Romania!Buna seara Bucuresti!PRO TV te saluta", ei bine eu imi imaginez un grup de domnisoare de clasa a opta care intocmai ca femeile de la Apaca ar striga pline de dezinvoltura:"Nu vrem pe Justin, nici pe Guta, vrem pe Easter Bunny sa ne..."(sa ne faca ceva, v-ati prins voi care-i spilu' asta).
Iepurasul de Pasti e nociv, miroase urat si lasa urme...si are iz de Mc Donald's.Si mai e si pervers.La ce va ganditi cand o gagica misto vinde la o tejghea(gen bar de zi...mama ce mi place cum suna pe la tara expresia asta parazita cu bar de zi!)
...si care iti da in mana un iepuras de ciocolata...Doamne ce pervers ar putea sa arate!Un fel de Alina Plugaru reloaded...taverna girl...cu un simbol playboy autohton.

Si mai zici ca de ce unele copile de 13-14 ani fac poze cu teracota in spate cu decolteul la vedere si crepeul fustei mini cat mai spre blitul telefonului Samsung...ca sa prym j ele un komm.
D'aia.Ca se invata de mici sa primeasca cate un iepuras de ciocolata, fir-ar mama lui sa fie!Eu daca as avea o fetita mica i as spune:"Tati, iepurasul nu e pentru tine!Cand vei fi tu mare si vei ajunge dupa preferinta miss, doctorita care vindeca copiii care nu s deloc cuminti sau baleina Barbie vei intelege de ce."
Pentru ca iepuras de Paste primesc doar fetitele care nu vor sa ajunga balerine, ci animatoare...adica mai pe intelesul tau, alea care tati, nu se uita la desene cu Sailor Moon ci asculta atente povestea Seherezadei datatoare din buric...si free lancerita de proza in 1000 si 1 de faze.
Mai tarziu se fac si ele free lancerite de ... prin Spania, Italia sau Cipru, raspunzand prompt unui anunt de genul:

"Firma cu experienta de PR cautam fete cu studii superioare finalizate care au intre:19-20 de ani, cu experienta, stilate, cultivate, 1m 75, 58 de kg 90-60-90 pentru o experienta in tari ca Cipru, Spania, Turcia sau Grecia."(mai bagati voi cateva tari mediteraneene ca eu is in criza de timp).


Iepurasul de Pasti a pervertit intotdeauna si va continua sa o faca fara sa stea prea mult pe ganduri.Iepurasul de Pasti a furat Craciunul intrecandu-l pe Grinch, iepurasul de Pasti este sursa raului in lume, iepurasul de Pasti e plin de euri, Iepurasul de Pasti ingrasa, iepurasul de Pasti leaga si dezleaga...iepurasul de Pasti e sursa crizei financiare...din cauza lui am eu restante si din cauza lui exista carii in lume.

PS:Care sunteti candidate aci pentru miss World, in caz ca va intreaba Miss Frumusete Absoluta sau Miss Univers de anu trecut ce ati face ca sa salvati lumea?Ce ati raspunde?
Va zic eu din prima."Daca ar fi sa fiti miss World, ati salva lumea de carii si l-ati omori pe iepurasul de Pasti."
Na.

Ascult pentru ca tin la oameni

Sunt aici ca sa ascult.Ascult praful cum se asterne pestre zestrea cartilor de demult, ascult vantul cum bate frunza n dunga, ascult barfele strazii, ascult pe cine are o poveste interesanta de spus si mi iese in cale.Imi place sa ascult oamenii, sa aflu ce anume fac ei sa transpara formei concrete a existentei, cum se lasa condusi de val, sau cum se dezlipesc din masa luptand cu atata devotament impotriva sistemului.
Ma uit la ei, si fac si eu ca Picco della Mirandolla, daca se subestimeaza, eu ii laud, daca se preamaresc eu ii ridic...daca el o facea pentru a reda un echilibru naturii umane, eu o fac dintr-un soi de prietenie.
Da, urasc oameni.Si iubesc oamenii.Urasc unii oameni.Iubesc unii oameni.
Ascult stand la masa cu persoane care au ce spune prin povestea lor, nu ca as fi seicul din 1000 si una de nopti avand in fata mea cate o Seherezada care sa imi spuna cate o poveste faina doar doar s-o face ca nu se urca pe esafod.Dar eu nu urc pe esafod pe nimeni.
Ascultand oamenii incep sa am dorinte, si anume ca fiecare om sa ajunga pe calea sa unde isi doreste, fiecare avnd destinul sau...de exemplu imi doresc ca colegul meu(mama ce misto suna cacofonia asta!!!sa mi trag palme) de camera sa ia licenta cu 10, si sa aibe parte de oameni faini, de altfel imi doresc sa ii sacrific in numele zeului soare pe altarul maya pe cei care nu se poarta frumos cu el(si stii ca as face asta oricand cu o deosebita placere)...deci daca vi s-a urat cu viata suparati-l...imi doresc ca Lena sa isi gaseasca un om care sa o merite si sa o aprecieze la adevarata ei valoare.
Cine este Lena?Pai se face ca Lena este o persoana minunata care a suferit mult dar merita o viata buna ca oricare dintre noi, o persoana dinamica si care te face sa te simti bine oricand aflandu-te in compania ei.Evil leidi you have all my consideration.
Mi as dori sa intre Shavy la fcrp, mi as dori sa repar anumite chestii sentimentale din trecut, mi-as dori sa am de munca, mi-as dori sa ma reimpac cu parintii si sa ma duc la ei de Paste si sa nu plec la Maramures asa cum voi face suta la suta...din pacate.
Mi-as dori sa mai stiu ce mai fac rudele mele.
Prea multe dorinte, prea multe nelinisti, tot atatea ofuri.De-asta imi place sa stau si sa ascult.Pur si simplu stau si ascult...pentru ca iubesc unii oameni.Si cand dau impresia ca intentia mea nu a fost inteleasa sau cand se intampla sa se manifeste bariere de comunicare n-aveti idee cat ma poate durea.Pentru ca eu nu ascult pe oricine, nu imi dedic ore iesind cu oameni sau stand pe mess doar de dragul de a o face.Chiar simt asta iar numarul acestui tip de oameni e relativ mic.Cum e si normal.
Facem din nou o recapitulare insilor la care tin:Vovin, porcul meu de Guineea, domnisoara Lena, Juditha, Vera, hm...edy(ne mai gandim)...glumeam...dooh!Aaaa...si doamna Nina Gutea de la Husi.Cam atata.Cu restul sunt sociabil, ne stim, ne salutam...ne ajutam, ne impartasim dar nu tinem.
Afectiunea vine fara un motiv anume.Se intampla sa faci doar distinctia rece intre prietenii apropiati sau indivizi de care chiar ai nevoie in jurul tau si persoane cu care socializezi sau cu care ai diverse relatii de variate naturi destul de des.Ceilalti poarta numele generic de:amici, prieteni, cunostinte si alte alea...vecini even.
PS:Worship your neighbours!Iote vezi, daca nu ma intelegeam bine cu vecina Ramona acu nu mai pupa Alexandros Maramu'...si facea sarbatorile in Bucuresti.Na...ca sa vedeti.
Hai ca ma cheama somnu'.
Ub3x si poop. :))))))))Hai, la Maramures cu mine!

Despre vinovatie...si despre efectul Varanasi

V-ati simtit vreodata vinovati?V-ati simtit vreodata strabatuti de gandul nefiintei si al inotarii intr-un ocean constient in care toate relele lumii sunt spalate?Da?Atunci veti intelege pozitia mea teoretica vis-a-vis de acest titlu.
Despre vinovatie scriu multi oameni cu mai multa sau mai putina sinceritate.Domniile voastre vor decide cat de sincer sau nu am putut scrie acest post...eu zic ca l-am scris cu atata sinceritate, atata cata mi-a mai ramas prin buzunare...cel putin daca demnitate nu mai am, macar sinceritate sa mai fie ramasa putina.
De la un inceput de vreme ma regasesc in povestile altora...ma regasesc cu greu in mine si totusi povestile altora sunt mai interesante, sunt mai pline de ceva anume...nu stiu de ce anume...sau observ ca altii au inceput sa traiasca aspecte ale vietii mele.

Am avut cam mult de invatat de la altii si inca mai am...nu stiu ceilalti cat au de invatat de la mine, sau ce anume am sa le ofer in schimb pentru atentia lor.
Gandul meu zbura acu ceva vreme haotic spre locuri ale copilariei mele, gen Galati...la locuri pe unde faceam ceva nebunii in vremea formarii mele ca adolescent.
Oare acum sunt matur?Sunt oare?

Doamne, frumoase muieri mai sunt pe la Dunarea de Jos...eh, asta e...ne multumim si cu fauna locala...mai mult sau mai putin atragatoare.


Si uite asa se face ca sambata cred ca o sa dispar prin acele locuri unde am prins radacini.Ma simt vinovat fata de locuri care cred ca m-au uitat, ma simt vinovat fata de trecutul meu care nu mi-a reprosat nimic...niciodata, necedand asediului si noianului de nelinisti si socoteli pe care numai inconstientul meu le-a scos la iveala.

Candva cineva cu care nu mai am de-a face(si nici nu mi-as dori sa am) mi a spus ca pe prieteni trebuie sa ii accepti asa cum sunt.
Uneori nu ii accepti fie si pentru cateva secunde ca mai apoi sa te caiesti zile intregi...judecandu te pe tine de ce anume ai reactionat intr-un anumit mod.Analizezi cursiv si vezi ca doar tu ai fost vinovatul.Am prieteni prea buni, sa stiti.
Si cuvintele sunt de prisos in acest sens.
Sa stau sa enumar acuma cate au facut edy si vovin pentru mine ar fi anost pentru ca ar fi mult prea multe...iar eu...eu....again, eu, nu i-am ajutat cu nimic.
Da, dude, ma simt vinovat fata de tine.Vovin nu va citi asta, dar nu asta e important ci faptul ca m-am descarcat si ca ma simt oarecum mai impacat.Imi cer scuze daca am adus in viata lui persoane de ultima speta sau daca l-am jignit cu ceva.

Fata de sor mea...asa ii zic eu...stim doar noi doi...Vera, vesnica mea Vera, iubita mea sora...ma simt vinovat ca mereu am gasit un pretext sa nu ajung la Iasi pt singurul motiv ca urasc orasul.But there s my sister.
Gomenasai...

Mergand pe acest filon al smereniei, iti dai seama ca ai gresit si fata de parinti cu care incerci sa te comporti cat mai distant, ca din pura rautate ai refuzat sa faci sarbatorile alaturi de ei si te duci de nebun in Vama sa tragi nu stiu ce pe nas si sa adormi holbandu te la o mare prea neagra de pacat.

Incerci sa ti gasesti o slujba decenta si nu gasesti.Asta de 4 luni.Incurajator, nu?Dar nu e facultatea de vina, nu e facultatea, nu e facultatea, nu e facultatea, noi astia de ne duxem la ea suntem de vina.

Iti dai seama ca ai luat un 5 frumos la un seminar care nu ti va folosi niciodata, ca ai trei restante mari si faine, si ca la vara pe caldurile de foc vei sta la Bucuresti sa inveti ....paradisul visurilor tale.In minte imi zboara atatea...imagini, locuri, haotic, fara sens, fara tel, fara sa-mi apartina...zboara spre delta din golful sufletului...unde secete au incercat repetat sa i soarba apa...aud piese de black metal pe ritmuri diafane de geampara ca la Tulcea, vad femei care danseaza pe sruguri desculte fluturandu si parul blond, vorbind ruseste si fiind imbracate in negru, in haine sumare, provocatoare si negre.

Vad cai care strabat campia intinsa stranind praful in jur...si eu cu un rucsac in spate asteptand sa vina ploaia.Aud trenul(...se aude trenul, deci vine ploaia)...ma uit la ceas si spun:E 7:00 pm.Tocmai a mai trecut juma de ora din procesul meu de ratare psihologica si profesionala.

Imaginea asta o vad in oglinda de ceva timp...cat de sinestezic se poate descrie in cuvinte...un individ pierdut la intersectarea dintre doua lumi.
Va decide unde ii va fi bine, sau poate nu e capabil, si poate e fericit asa cum ii sade, la rascrucea din cele doua lumi, ca un uyghur confuz care se intreaba...unde-l trage ata mai repede?Spre Europa sau spre Asia sa inconjuratoare?
Azi stiu incotro trebuie sa ma indrept:

1.primul pas:recuperare.
2.next step:incredere
3.last step:lupta continua si pretuire a propriului meu tezaur(in care includ prietenii)

I don t feel anymore like an Uyghur guy.

Rad si stiu cu incredere si cu mare bunavointa ca am mai pierdut o noapte, insa stiu ca va fi fost penultima sau ultima, stiu ca in seara asta am repetat 2 ore la chimie, ca am facut destula treaba prin casa in seara asta, mai mult decat poate fac altii intr-o saptamana, ca nu simt oboseala, ca am ascultat o balada portugheza azi toata ziua, ca peste 1 ora si un sfert ma duc la biserica.Nu sunt Siddharta Gauttama, nu-s Buddha de la Varanasi, nu m-am spalat cu apa din Gange, dar stiu cu siguranta ca azi am avut o revelatie.The show must go on...in a very particular way...caci uneori Varanasi pot fi prietenii, copacul Iluminarii il poate reprezenta camera si pelerinii ce vin la el...pot fi de pretutindeni...caci, o, prietene al meu, pierdut am fost si am fost gasit, plecat am fost si acum voi fi fost intors.


De azi voi fi un altul...pentru un viitor mai luminos...si nu e o reclama de la Orange...E O PROMISIUNE DE CARE AM DE GAND SA MA TIN.

De animalibus

Acesta nu este un copy paste cu idei "regandite" vis-a-vis de speta animala, ci doar un mic pamflet cu trimitere directa catre sentimentele si turturelele care au luat cu asalt reprezentarea mea despre lume.Ei bine, asa cum am amintit si in postul trecut, a venit primavara pe campii cu floricele mii si mii, pentru bunicute si copii...si pentru oameni care pana acu ceva timp obisnuiau in loc sa bea un ceai negru, alb, verde sau bicolor la ora 5, sa si verse frustrarea pe blog.

Ei bine dragii mei, azi vom vorbi despre natura umana ca parte integranta a naturii animale.Cel putin odata cu minunata primavara, multe chestii imi dau de gandit daca ceea ce simt sau ceea ce imi reprezint la nivel mental, trag mai degraba catre latura omului civilizat sau catre cea a animalului, spre acre privim cu atata obida si dispret.
Odata cu cresterea temperaturii din termometre, nu doar ca dorm mai putin, dar mananc si mai mult, incep sa percep diverse mirosuri (de care sincer nu eram constient inainte)...devin lucid atunci cand imi revin in memorie anumite intamplari considerate de mult uitate, o energie stranie imi dicteaza sa alerg, sa fac alea, alea, sa fug, sa urlu si sa strig ca unul din poetii dragi mie:"Este!"...dar cum mie nicio providenta nu are sa-mi trimita vreodata vreun pui de inger, tot ceea ce astept uneori de la o providenta indoielnica e un pui de somn.
Mai mult, tot cu anumite instincte si porniri animalice, am devenit mult mai agresiv atunci cand in jurul meu se creeaza un act de nedreptate(nu ca mi-as dori sa devin vreun Gavroche cu sapca uitata sau vreo Jeanne d'Arc arsa fara benzina)...si sunt sensibilizat mult mai repede de cauzele sociale.

De asemenea, manifest o seete "nesplicata", fata de evenimente si noutati.Primavara nu stiu neaparat daca scoate la iveala din oameni latura lor romantica, umana, nostalgica sau animalul inlantuit de o iarna(sau poate mai multe ierni, nu-mi dau seama).Sa fie asta primavara animalului din mine sau sa fie o primavara ca oricare alta?

Asta nu-mi explic... este o primavara a asteptarilor?Este o primavara a schimbarilor?Este o primavara a diversitatii?Daca cineva are la indemana raspunsul, sa mi zica si mie...daca nu, o sa ma conformez cu putinul daruit de natura inconjuratoare.
Si guess what?Am devenit insensibil la nesimtenia, absurdul sau ineditul vietii oamenilor marunti sau al unor oameni care nu-mi trezesc interesul.

Daca nu e diversitate, eu spun pass.Daca nu e cromatism, zic verde, daca nu e substanta, poti sa torni apa in wc-u dupa ce ti ai facut nevoia.
Se pare ca animalului din mine nu i place orice chestie nou aparuta daca nu e si originala sau orice unda de violet intr-un pahar de cola in care in prealabil s-a varsat si cerneala Hero chinezeasca atunci cand buzunarul nu iti va fi permis sa iei una mai scumpa.Existenta totemica nu e un tabu despre care se discuta la colt de strada spargand o samanta , ci mai degraba un alt mod de a fi de care inca nu suntem constienti, dar iata ca nu stiu cum se face dar ai mai vechi, stramosii nostri erau.
Nu stiu cat timp va tine aceasta perioada dar tot ceea ce pot sa spun este ca ma simt bine, dezinhibat si pregatit de noi provocari.Intrebarea mea este:Chiar trebuie sa scoatem din noi faptura asta cu aliura salbatica, bestia asta intarziata si pusa la zid, si haituita pana au zis mentalurile colective ajunge!!!!!!!...pentru a fi liberi?Si oare da bine asta?Dar e libertate?

Cam asta e existenta animalului...si acuma sa ma arunc ca malaca in mlastina:voi ati simtit asa?Simtiti ceva salbatic ca ia nastere inauntrul dvs odata cu mirifica primavara?Daca da, inseamna ca nu sunt singurul si ca mai exista viata extraterestra in univers.

Dimineti de vis cu turtureaua ciudata de la fereastra

A venit primavara...flower power, gratie si paralizie, liniste si pace...alea,alea.Si odata cu ea si ceva lumina pe strada mea.Nu ca as fi mare amator de zi insorite si de nu stiu cat timp dedicat admirarii frumusetii nepretuite a naturii inconjuratoare de o coplesitoare estetica statica gri, ci pur si simplu nevoile mele biologice armonizeaza perfect cu inceputul de primavara.
Motivul sau elementul de recurenta al acestei perioade, il constituie ciudata turturea slaba si jegoasa care vine sa huruie in zori de zi la fereastra camerei mele.Da frate, o nemernica de turturea(atentie:nu gugustiuc si nu porumbel, turturea, de aia care apare frecvent si suav pe cutiile de DOVE, o patrime crema hidratanta)...eh, se pare ca aceste caracteristici nu o reprezinta pe pasarea diminetilor mele de primavara.
Deci ganditi-va ca va treziti din pat si cand trageti draperia, odata cu soarele sfrejit care iti taie retina in mii de parti, se dezgoleste si turtureaua ciudata stand potrivnic intr-un copac uscat si negru, ale carui crengi bat in geam, ca de, administratora zice ca nu i treaba ei rotunjirea coroanei opacului si-asa are ea destule pasarele la cap...ceea ce e important e ca faptura mirabila, turtureaua in aceasta speta te sfredeleste cu un ochi tinta.
Se uita, tu te uiti la ea and so on...si ea se uita si tu te uiti,....e ceva ca in blestematia aia de Amintiri din copilarie cand Nica a Petrei era fugarit dupa ce sterpelise cirese de la matusa sa Mariuca..."vorba seea, si io fuga, si ea fuga"...nu intram in detalii care nu fac cinste blogului.
Ma bucura frate totusi uratenia aia de pasare care parca ai ceva sa i dai...asa se uita la tine.
Cine a spus ca turturelele is pasari romantice n a cunoscut-o pe asta.Doar pe Edgar Allan Poe l-ar fi putut inspira.

Primavara mi-a adus mai mult optimism, de exemplu imi incarc timpul as zice eu constructiv, si ma distrez mai mult.Ma bucur ca de curand am mers la teatrul Odeon unde am mers cu Vovin sa vedem piesa "Ghilgames", care a avut super distributie si care chiar ne-a mers la suflet, ca dupa aia am mers in Jack si ca pe la 1 si ceva noaptea noi hoinaream pe strazile de prin apropierea Eroilor...si ca ne am bucurat de spectacol...ma bucur ca vinerea asta vom merge din nou si ca va fi cel putin la fel de fain la stand up commedy, ma bucur ca fac voluntariat la Next, ca am oferta de la Selenis, ca de-abia atept Rock in Transylvanya , Artmania si B'est Festul...ca o sa am in curand doua joburi...ca voi lucra intr-un domeniu nou, ca sunt indragostit din nou (de cine nu spun), ma bucur azi am trecut la cultura si comunicare cu 5...desi toti eram paraleli cu subiectul, ma bucura enorm ca ii am pe prietenii mei langa mine si ca vineri va exista fairul de joburi al Palatului Sutu.

Ce nu ma bucura e faptul ca vad inca lume trista pe strada, ca nu toata lumea e fericita, ca unoeri fericirea se masoara in cat de gros e portofelul tau...si ma irita problemele la chimie, teama ca nu voi intra la farmacie, cele trei restante duse in spate ca un Atlas epigon si iluzia ca nu le voi lua pe toate trei in vara(asta daca deodata as fi ori:1.Supraom ori:2.Semizeu)...si ca uneori(adica de ceva timp incoace) lupt cu mine si cu lenea...chiar am nevoie de diversitate si cred eu asa ca primavara asta nu are nimic special, in schimb ofera sansa de a te salva de teroarea renuntarii si de un je m'enfichism de doi lei legatura de ardei copti...si anume:Let's pretend everything is fine and the things are in this way....
Ce ziceti...am dreptate sau nu?(decat sa dormi 14 ore zilnic, a doua varianta e mai faina)!Bat la pariu pe cat vreti.
Cat batem la pariu ca turtureaua nu va reusi sa ma deprime?Si ca va fi o primavara frumoasa si calda, presarata cu ploi si soare...voie buna peste ogoare.
Pe ce mizati?Cap sau turturea?(turturea ciudata...:))

Vorba ceea...orcs don't know it, orcs don't use it.

NB:Se vede ca nu am scris de mult, hm...mie mi se pare penal postul asta.No hai, ca am de dat niste buna dispoztie zilele astea pana vara cea mare si fara de sfarsit va veni.

Ne putem exprima liber sau nu in Romania?

De curand am auzit urmatoarea formulare la o persoana :"Cine esti tu sa ai blog?La ce iti foloseste?La ce bun?Nu sunt de acord ca oricine sa-si spuna parerea in Romania...pentru ca nu toata lumea e puternica."

Pentru ca mesajul este destul de elocvent, n-as vrea sa fac acum aporia teoriilor lui Nietzsche despre vointele tari care "apar ca trasnetul in istorie", si care vor conduce lumea, dar imi voi manifesta regretul ca astfel de reprezentari psihologice mai exista in Europa zilelor noastre si intr-o Romanie a contrastelor...in care , hm, incercam sa ne exprimam liber?

Pentru prima oara pe anul asta ma simt mandru de facultatea mea si am sa spun si de ce:m-a invatat sa ma exprim liber si m-a mai invatat sa argumentez ceea ce spun si ceea ce scriu.
La intrebarea:"De ce crezi asta?", persoana revoltata in legatura cu pozitia mea antilegionara(btw, tin sa mentionez:"Daca mai continui sa mai denigrezi legionarii o sa sfarsesti urat!"), n-a stiut ce sa-mi raspunda.A spus:"Asa este!"

Nu prea am simtul umorului, dar faza asta a fost tare.

Mai departe:"Ce castigi daca nu te uiti la tvu la toate mizeriile?"
Dou chestii mari si late:timp si imi conserv sau sporesc ceva imaginatie.(apropo, aceeasi parere o am si despre filme si despre jocuri)...si tot ceea ce striveste libera exprimare si ingradeste libertatea ori imaginatia care e tot o forma de exprimare libera.Si continui sa cred ca asa stau lucrurile.
E trist...se pare ca mai exista oameni revoltati de prezenta blogurilor, oameni care cred ca numai oameni ca Cristian Tudor Popescu pot scrie si numai Andreea Esca poate prezenta stiri, oameni care habar n-au pe ce lume traiesc si care nu transeaza informatia si se declara foarte mandri ca li se spala creierul.
Oameni care sunt impotriva "formelor de exprimare neautorizata" si impotriva a tot ceea ce e divers sau original.Oricum am senzatia ca am cheltuit timp destul scriind acest post.
Sunt mandru ca sunt blogger, voi continua sa-mi exprim deosebit de liber parerea, si sustin pe oricine imi iese in cale sa si faca blog.Dar na, cu toate ca am in lista de messenger oamnei care m-au facut fitos ca am blog(:))) Da, stiu e hilar!)ca deh, "asta e noul trend" cica, nu e nimic, fitos sau nu, updatat sau nu, i am proud of myself and of my blog.

Cred de asemenea ca oricine ARE DREPTUL SA-SI FACA UN BLOG SI SA-SI EXPRIME PAREREA, INDIFERENT DE VARSTA, SEX SAU STUDII ORI CLASA SOCIALA.Da, na...stai ca nu toata lumea e cool sa aibe hi5-uri si skinuri de profil cu stelute si cu dolar in spate sau cu D&G, da na...nu suntem culi, astia bloggerii, mai stresam si noi lumea in timpul liber, da bre, suntem si noi o paria refugiata prin nu stiu ce munti vremelnic, o musca cazuta(scuzati de cacofonie) in laptele prea cald.

Cam asta e Romania zilelor noastre dragii mei, astea sunt apele in care ne scaldam, si da exista oameni care e opun liberei exprimari, astia sunt, cu astia defilam.

Da be, multam fain la fcrp-u ca m-a invatat sa nu fiu mediocru si sa argumentez si sa lupt impotriva cenzurii si a incorsetarii informatiilor si a liberei exprimari.Alexandros pleaca capul in aceasta privinta.Arrigato gozoimasu!