Lumea Noua

Lumea Noua ne dezvaluie tainele ei.In aceasta Lume inveti sa fii tu cu tine, departe de tot ceea ce ai fi cunoscut candva.In Lumea Noua, de care m-am temut vreme uitata, nu exista nici bucurii, nici griji, nici intristari.Exista doar gandul ca a doua zi trebuie sa fii mai bun in actiunile tale decat ai fost azi.
Astazi mi-am dat seama ca nu mai apartin fostei mele lumi si nu intamplator spun asta, mai ales datorita unei abandonari totale.Este toamna in regatul cel de peste mari si inca nu a inceput sa miroasa a gutuie.Peste tot se vad poteci acoperite de frunze aramii si rosii care iti implinesc oarecum fetisul cromatic.Iti induc daca vrei, o stare de transa...care poate dura doua secunde sau pana la infinit.
Nu am intalnit niciodata in tara din care vin atata pace, in mijlocul toamnei, atata romantism(am spus romantism? :| :|), atata exuberanta, e ca un sfarsit de drama de 400 de pagini, in care eroii dau coltul rand pe rand si ramane Eroul.Ma intreb de ce mnazau scriu siropos la ora asta.
Nu stiu.Ceva ma face sa scriu asa.Scriu pentru ca asa simt.Astazi, mergand pe strazile acoperite de frunze ale unui oras 2/2, mi-am dat seama ca ma simt bine.Ca iubesc cerul si norii, pamantul, ca iubesc dimineata si ca ma simt viu.
Traiesc printre oameni pe care abia incep sa-i cunosc, le povestesc despre mine si despre viata mea, ei imi povestesc despre modul lor de a percepe viata.
E liniste.Mereu este asa.Ploua des.Ma intreb de ce naiba nu se produc inundatii.Cad frunze.Niciodata copacii nu raman dezgoliti.Dumnezeu iubeste pamantul asta.
Azi m-am simtit parte din lumea asta.M-am simtit viu si un nou ego s-a nascut in mine.Un alt fel de a fi.Lumea Noua vrea ca eu sa fiu al ei.Ca orice calator prin lumile existente, e cazul sa ma asez si eu intr-una din ele.Sper ca aici sa se opreasca odiseea cea mare.Iubesc Lumea Noua si simt cum ma indragostesc de ea.

Ar fi ipocrit sa spun ca mai sunt fiul pamantului in care m-am nascut.Undeva, intr-un colt de suflet, mereu voi fi acel fiu uitat al unui pamant aflat in departari de care nu-mi aduc aminte...insa nu pot sa neg cum Lumea Noua se baga adanc in sufletul meu, imi schimba perceptia, cumpatul si imi deschide larg orizontul.

Fiul pamantului sau nu este decat acela care traieste prin el si care se simte strans legat de toata enigma pe care orice patrie o poarta.

Sa fie acum ce nu s-a petrecut candva...

Azi dupa ce am venit de la munca pe la orele tarzii ale serii...pe un peron uitat in anonimatul unui oras prea mare pentru oamenii provinciali, regasesc o silueta schimbata de vreme...o silueta care incerca sa zambeasca.Aceeasi silueta pe care am adorat-o candva...si care m-a facut sa regret niste ani.Fantasma asta a nascocirilor nu e de aievea, e de acum si e din nou vie in sufletul meu.
Am descoperit azi acea persoana care m-a facut sa tresalt candva...imi amintesc si azi ziua aia...pe vremea cand eram roackerul jegos ostracizat de lume si care traia existenta sa marcata de evenimente estivale in tacutul sau targ de provincie...ros de intemperiile manifestului social...al crudului manifest pro patria.
Azi am recunoscut iubirea pe care am pierdut-o candva din prea multa mandrie.Din prea multa inconstienta si temere ca nu voi fi capabil sa fiu aceea ce o femeie ar fi vazut la un tip de 16 ani si ceva de o seama cu ea...o fata oarecum si nu inca o femeie.
Disparuse in mod nepermis din mintea mea, ca inima nu mai era a ei de mult...si totusi toamna asta faina de tot mi-a adus-o asa cum nu speram sa o vad.
Ziua aia de acum 4 ani este vie ca azi...ziua in care imi deschisesem messul si tin minte ca era primavara, dar o primavara rece, dunareana...si umeda, sezonul in care nu prea speri sa gasesti iubire ci doar aventuri fugitive.
O amica foarte buna imi da un buzz demential si imi spune ca vrea sa imi vorbeasca(eu crezand ca este vorba despre una din temele proiectelor de la liceu in care eram ancorat)...dar nu.Si a dat drumul instinctelor si mi-a spus atunci cat de singura se simte si ca ar vrea sa ii tin companie, ca ma doreste si ca voi fi bine venit la ea in familie.Ca o lume va fi la picioarele mele de pusti pletos daca voi iesi cu ea in oras.La acea vreme, oricat de multa filosofie si psihologie ar fi zacut in mine, mai mult de un emoticon care sa o imbratiseze nu a primit.
I-am zis atunci ca poate va veni o zi in care vom fi un cuplu...o zi in care unul va ierta altuia si o zi in care vom fi destul de maturi sa judecam lucrurile altfel.Ma bucur ca l-am strivit azi pe Alex cel pletos de i-a trantit usa in nas fetei care tinea poate cel mai mult la el.
Acum...stau si ma gandesc cat de mult rau am fost capabil sa fac...desi nu stiam la acea vreme ce gandeste o femeie...a de fapt amica mea de zi cu zi devenea o femeie in toata regula si ca simpla mea companie se regasea in complexul de protectie de care avea nevoie zi de zi...si nu ma refer la protectia oferita de minerale pe durata iernii.
De ce s-a intamplat asta?Poate ca e bine.Azi am strans-o in brate si i-am promis ca va fi invitata mea nu stiu cand sau unde dar va fi o invitata la masa unui palarier nebun care o va intreba orgasmic daca mai vrea o ceasca cu ceai.
Alice din tara neplacerilor a murit.Eh, Dumnezeu sa o ierte ca a murit de tanara.
Mi-a placut ce am vazut azi...fata de altadata transformata deodata in femeia decisa si care inca poate sa aprinda pasiunea in sufletul unui barbat.M-a ascultat ca si altadata cand mergeam in Gradina Publica sau pe Faleza Dunarii sa vorbim...i-a placut ca mi am lasat parul lung cat de cat, nu asa cum il aveam candva dar pe aproape.
M-a masurat din cap pana in picioare si cred ca a ajuns la concluzia ca marfa este buna si ca merita sa ai incredere in ea...cum de altfel nu a avut candva in mine...sau poate prea multa asteptare a distrus elanul iubirii de aievea.



Acum nu stiu ce sa fac.S-au petrecut multe mai ales in ceea ce ma priveste...nu vreau sa dezamagesc pe nimeni dar ma atrage totusi noul.Si vechiul ce a imbracat haina noua...care asteapta numai ca acum din nou as fi gata de un refuz...daca n-as sti ca oricine merita o sansa.Merita zic eu sa iubesti fara sa stii ca esti iubit sau sa iubesti si sa stii ca POATE vei primi intr-o zi o farama de iubire?
Pana la fazele iubirii...eu astept prima zapada...aaaa...si sa nu uit maine sa ma trezesc devreme!Sau m-am trezit deja?Eh, iata un motiv sa nu dormi inca o noapte.Friends know why.