O seara ca toate serile.

Nu stiu de ce imi vine in minte piesa aia mai veche a lui Brian Adams su oooo, summer of sixti nain, dar in fine.Aseara am avut parte de o seara faina, o seara in care am vorbit cu un om deosebit si cu care intr-adevar ai ce discuta.Un om pe care il stiu din liceu, desi din pacate nu am avut niciodata sansa de a socializa.Un om care iti confirma faptul ca mai exista valoare.
Dur sanctionat ca si mine de o lume poate nemeritat si cumva nepermis de insolenta, o lume care nu va fi a noastra niciodata, discutam despre evadarea din labirint.Labirintul are o iesire si iesirea e salvarea.
Ma bucura faptul ca mai exista speranta dincolo de ipotezele mele care s-au dovedit extrem de fake, si anume de a pleca din aceasta lume a insurgentilor djiboutieni si anume Bucurestiul.

Am discutat despre orasul nostru natal, despre oameni si locuri, despre fapte si asa mai departe.Ma bucur ca nu sunt singurul om care viseaza si care spune stop momentului, realitatii de doua secunde.Pur si simplu te duci frumos in capul usii si i zici timpului:stai!Hold on!Si timpul sta.Spre deosebire de Daseinul heideggerian, fiinta din zilele de azi are constiinta autonomiei sale oarecum subliminala asupra timpului.Ea va lua in stapanire timpul asa cum sper ca si eu il voi lua.Fara nicio remuscare si voi rupe fraiele realitatii.

Da, nu ma vad practicand ceva cumva undeva dupa licenta in domeniul in care se pare ca peste un an voi fi licentiat, ma vand facand lp uri prin umf sau mergand in practica la farmacii, ma vad calatorind vesnic prin muntii patriei sau cu prietenii, sau predand geografie intr un sat uitat de Dumnezeu la munte unor copii izolati de civilizatie dar carora sa le placa geografia.Vreau sa scot olimpici din ei.Cel putin cam asta ar fi planul meu si al amicului meu, fost olimpic international de altfel...sa mergem si sa cautam tineri sau copii de clasa a 5 a , a 6 a sau a 7 a pe care sa ii pregatim just for the sake of entertainment.

O sa mergem sa i cautam daca e...de vor fi ascunsi in munti, vom trece muntii, daca or trece de ei, om trece si noi cum trecea Ana Lugojana in Banat.In fine, ideea e in felul urmator:in liceele si mai ales aceste colegii nationale din toate orasele tarii, multi copii care vor sa faca performanta nu sunt pregatiti cum se cuvine de profesori, ori noi asta vrem.Sa fondam o asociatie non prof. care sa-i ajute sa si atinga visul, sa arate unei Romanii intregi si poate de ce nu unei lumi de ceea ce sunt in stare.

Copii cu posibilitati sunt peste tot, ei trebuie numai cautati.Cauta si vei gasi, bate si ti se va deschide.Cam asta e legea morala a firii.De ani visez sa pot pregati tinerele suflete asa cum stiu eu ca ni se preda geografia cand eram clasa a 7 a sau a 8 a la Scoala de Sambata din Braila.Still fond of that shit.


Ala a fost un imbold.Daca atunci se putea, acum 6-8 ani poate, de ce sa nu se poata astazi, in 2009?De ce sa nu se poata?

Apropo de ce zicea o tanara simpatica mie ca om, d ra cu blogul interzis fraierilor, Miss Mistery era de parere sa fondam undeva departe de orice tulburare citadina un liceu destul de micut pentru tinerele talente din orice domeniu.Iar copiii sa fie educati in spiritul performantei metodei Waldorf.Adica fiecare va fi pregatit temeinic de la o varsta frageda intr un domeniu, maximum doua, care l intereseaza.Un astfel de liceu se gaseste intr-o fosta abatie in Germania, dar nu-i stiu numele.Cu un search pe google se rezolva.

Asa ca dragii mei si dragele mele cititoare, nu i asa ca ar fi fain sa punem la cale asta?Totul tine doar de noi.Romania trebuie sa demonstreze copiilor ei ca ei merita, ca se poate, ca atunci cand vor fi in timpul liceului vor fi destul de pregatiti, deoarece performanta cere mai ales sacrificii de ordin intelectual, nu financiar, performanta cere pregatire sustinuta din timp, iar rezultatele sale se vad imediat dupa.
Romania detine performanta juvenila, hai sa le dam o sansa acestor copii!Copiii de pretutindeni de azi, fie ei de la sate sau din orasele uitate de provincie, olimpicii de maine.