Sper ca nu v-a socat titlul si sper ca nu v-am dezamagit ca dupa o suita de 25 de posturi nu arunc cu frustrarea.Da, vorbesc despre fericire si implinire si elanuri vitaliste.Ma simt ca o baterie incarcata.Si asta datorita ultimelor 4 zile din viata mea.
Ma uit la ceas si imi dau seama ca acum trebuia sa scriu frumos la politologie niste subiecte sau macar din un soi de bun simt sa arunc o privire asupra cursului de 275 de pagini.Dar nu!Si nici n am de gand sa insit in vreun fel asupra acestui lucru.
Sunt foarte fericit si nu stiu daca pot transmite prin intermediul acestor randuri ceva energie pozitiva.Mi-as dori sa va improsc pe toti cu voie buna.
Acum nu multa vreme, am plecat spre un seminar de marketing, spre al doilea job care de fapt e un super job, si anume acela de consultant financiar sau private broker.Poate nu multa a auzit, nici eu nu credeam ca as fi putut deveni asa ceva, dar se poate.Cand o companie multinationala iti da o sansa, si tu stii ca nu prea tragi cu domeniul tau, zici un DAAAA mare cu toata gurita si mai si multumesti.Si de fapt, te face sa te gandesti ca esti liber cugetator, si ca si la 20 de ani nu e prea tarziu, si cand ideea vine dinspre vestul patriei mume, parca un imbold te sileste sa fii foarte fercit.
Asa se face ca dupa o seaa de pomina in care n-am dormit decat o ora vorbind diverse si hlizindu-ma cu colegu meu de camera si cu o colega care imi e de asemenea prietena foarte buna, ma uit la ceas si vad:ora 4:00 am."Ok...now it s time to go!"
Cand stii ca pleci spre Brasov nu prea te gandesti ca in 5 min faci bagajul si ca esti nepieptanat sau ca nu te-ai spalat pe dinti...ai tulit-o.
Ei si unde mai pui ca Orbit Professional le rezolva pe toate, nu si duhoarea de bautura.
In fine, ajung in gara ma intalnesc cu o fiinta faina, colega de a mea de calatorii pe drumuri de munte accesibile sau nu pasului uman, si am ajuns la concluzia ca de cele mai multe ori drumurile muntelui nu prea trebuie sa fie des accesibile pasului uman.
Si acum ma aflu eu in gara...si ma urc intr-un personal unde intretin o conversatie cu Heidi si cu inca un coleg de al nostru de facultate, un om deosebit de fain si de inteligent care te complexeaza prin cunostintele sale si prin bun simt, lucru mai rar astazi.
Cand colo, o babeta de vreo 65 de ani cu vechi indoctrinari comuniste incepe o pledoarie despre Caile Ferate Romane si conditiile "de alatadata" din personale.Ora 6:15.Eu obosit, inchid Eluveitiul si incerc niste Agathodaimon...si in loc sa ma cheme pamantul, ma cheama ridicolul unui monolog.Cand colo...babeta!
In 5 minute, urechile mele fura strapunse cu cruzime de urmatoarele afirmatii:"China a fost o tara saraca pana la venirea comunsimului, cu doar 200 de ani de istorie in spate(pana si Pallau are o istorie ceva mai lunga)...lumea e condusa de Oculta 300(apozitionat de niste incruntaturi)...evreii nus unt oameni, batranica aratandu-si ura fata de ei...ungurii nu sunt popor, Japonia e cea mai puternica tara si adevarata religie e ortodoxismul...intrucat Iisus era ortodox pentru cine nu stie inca.Intreband-o pe cucoana de unde stie lucrurile astea, ne masoara pe toti...si arunca o privire marunta inainte de a se debarca la Ploiesti...thanks God, ave maria si hallelujah!
Dca amergea pana la Campina faceam infarct.Nu inainte de a imi spune:"Ia zi mi, de ce in Ierusalim sunt mai putine biserici catolice decat ortodoxe?Ha?"
Niic la ora actuala nu stiu.
Ajuns in Brasov, am avut parte de o zi super faina, a nins, am baut vin, am urcat pe niste culmi, am facut poze si m am tavalit in zapada, am desenat si o pentagrama, pe care timpul si temperatura nu au pastrat-o.Ei si intr o astfel de zi faina in care stai si contemplezi un oras alb si o biserica neagra acoperita de zapada la poalele Tampei...stai si te intrebi:Exista inca oameni care se bucura de asta?Da eu!Ultimul Goblin scapat dintr-o cetate de asfalt.
Si tot in acea zi aveam sa fac doi oameni fericiti care erau atrasi unul fata de altul de cateva zile, si care acum se iubesc si cae mi au fost mereu prieteni buni si care inseamna mult pentru mine, si tot ceea ce conteaza e fericirea lor si ca eu sunt implinit prin asta.Si acum cand ii vad ma cuprinde o stare de euforie because i know they deserve eachother.
Si uite ca uneori in calatorii se intampla si miracole.
A doua zi dimineata cuprins deja de un extaz aparte, zorile ma gasesc la poalele Varfului Omu intr un oas drag mie asteptand maxi taxiul spre Sinaia, unde, unde, unde!!!!!Avea sa aibe loc seminarul de la MBI...intr un hotel fain unde am avut parte de doua zile de tot ceea ce mi am dorit.
Astea 2 zile oricum n-o sa le uit o perioada lunga de timp, atmosfera, conditiile,oamenii(si dulcele lor accent ardelenesc) veniti la seminar mi-au redat nu numai increderea ci si voiosia, fericirea, o energie, de fapt un surplus de energie pe care simt nevoia sa il transfer.
De aceea,va sfatuiesc sa faceti in asa fel incat sa aveti parte de asemenea experiente.
Petrecerea din seara de sambata, balul, tot...au fost o nebunie ce au debutat frenetic, si au dat sentimentul ala nebun al regasirii in ceva in care ai crezut mereu.
A fost o seara ardeleneasca pe cinste, dupa ore intregi de inotat si de spa, etc-uri care te fac sa simti paradisul foarte aproape...si asa cum m-au incredintat cei de acolo, acesta este doar inceputul pentru un private broker.
Am jucat pe dansuri populare foarte mult pana am zis ajunge si pana dimineata cand m-am dus in camera aia faina, am zis ca mai vreau.
Acum am ajuns la concluzia ca locul meu este printre astfel de oameni si ca oricate pietre ar arunca populatia capitalei in capul meu, tot iubesc Ardealul.
Si il iubesc mult.Si l-am iubit mereu...asa incat la anul ma mut la Cluj de tot si la vara tot pe acolo o sa mi fac veacul.
Si unde mai pui ca o sa mi vizitez prietenii mai ales pe aia nebuni din Maramures la doua saptamani, stiu, e drumul lung dar asta e.Si unde mai pui la socoteala ca o sa bem si o sa ne distram cum numai acolo stie sa se distreze lumea si mai punem si afaceri la cale.
Si duminica...am primit celebra diploma de broker...asadar is broker cu acte si de maine va fac asigurari si va duc la consultatie, nu medicala, ci financiara!!!
Happy, happy, happy, happy!
De mult timp n-am mai fost asa, de peste jumatate de an, si ce este si mai important, nu speram sa fiu asa.Si iata ca sunt si va doresc ca si voi sa fiti.
Acu stau in pat cu laptopu meu prieten nedespartit oriunde, si reflectez la nemurirea sufletului.Is indragostit de viata si cu risl de a va agasa inca o data cu planurile mele de viitor, va asigur ca asa cum am promis voi calatori tot anul, mai ales in partea aia preferata de mine,....mereu spre vest, inneguratul vest.Si mai vreau s amai fac ceva:sa fac oamnei fericiti, si o sa incep cu prietenii ca avd ca mi-a iesit.
Mai are rost in conditiile astea sa ma mai gandesc sau sa fiu frustrat din cazua sesiunii sau din cazua inevitabilei primei restante pe care o voi incasa la politologie?
Cred ca mi-am gasit deja drumul.Iar drumul e iubirea si trairea intensa a momentului.
La mai mult!Pana una alta desi e tarziu o sa imi sun niste prieteni transilvaneni sa discut despre viitoarele mele vizite...ca asa sade bine calatorului...cu drumul.
Da, Doamne, sunt fericit.
