The only world where you don't have to get a visa in order to stay for a long time.But as long as you demand a residence here even for some instants, please remember that:
Ho ho ho!Merry X-mas dear fellas!Ce va aduce mosu in traista...pai va aduce ceva:niste bautura, de sa va imbatati sa cadeti jos, niste voie buna, de ce nu, ca d-aia i sarbatoare, niste pace sufleteasca si sanatate, optimism si ce va aduce in cantitati uriase, impotriva crizei financiare si a altor rahaturi cu care ne loveste cu dispret lumea asta in care traim...iata ca va aduce intr-o cantitate imensa vant de schimbare... Un kamikaze, un vant divin, cum ar zice japonezii, un alizeu care sa va faca sa fiti zilnic alti oameni, sa zambiti...sa fiti voi insiva. Sa fiti originali, sa surprindeti mereu, si de sunteti de acum incolo ingenuncheati, sa aveti puterea de a va ridica si de a merge mai departe.:D Lumea asta are nevoie de diversitate, are nevoie de creativitate si vesnic si neindoit de schimbare.Daca vrem ca lumea sa se schimbe...well, schimbarea trebuie sa inceapa din noi asa cum spunea si Ghandi:"Be the change you want to see in the world!" Imi doresc sa primiti ce v-ati dorit.Eu sunt implinit in seara asta din doua motive:sunt alaturi de familia mea si doi la mana, mi-am primit cadoul asteptat de ceva saptamani, si anume o pereche de ochelari faini. Well, ca recompensa pentru urare imi puteti trimite si mie niste zapada, intrucat in Roma, orasul in care ma aflu nu ninge niciodata, ba chiar ca o revoltare impotriva unei Europe drastic ostracizate de zapada, totul e verde.S-au copt portocalele, gutuile, orhideele.(maine sper sa pun si niste poze cu mai sus mentionatele elemente decorative). Mi-e dor de vremea de acasa si de colinde, mi-e dor de prieteni si cu aceasta ocazie ii urez cele mai sincere ganduri si sper sa fiu macar spiritual alaturi de Meri, colega mea de apartament care este singura in noaptea de Craciun.Si de asemenea Antoniei Alexe, o persoana cu totul si cu totul speciala, si copilei sale Daria Ilinca, un copil deosebit.(btw:Antonia, vreau sa stiu ce a primit fetita ta sub brad)
Sperand ca voi vedea zapada in saptamanile ce vin, va urez inca o data toate cele bune si sa va bucurati de cadourile primite.Maine dis-de-dimineata voi fi in Piata San Pietro la slujba de Craciun, iar maine revin cu poze.Promit!Cross my fingers.
Cat despre domniile voastre care cititi de fel blogul meu, scot palaria mea ce de toate zilele si o plec cu stima in fata dvs.Sarbatori fericite!
PS1:vreau sa nu-mi multumiti in legatura cu acest post, care oricum ar fi fost scris, datorita acestei conjuncturi sacre, insa doresc sa-mi raspundeti ca si comentariu ce anume ati primit de sarbatori.Va multumesc foarte mult. PS2:nu uitati scopul acestei urari..."Be the change you want to see in the world!"M-as bucura sa asumati acest citat.:)
Si pentru ca e seara de Craciun si mosul trebuie sa vina din localitatea sa natala, Rovaniemi, situata undeva in Laponia, dincolo de Cercul polar, atasez piesa unor concetateni ai mosului, care sunt chiar din Rovaniemi.Enjoy!
Heh...iata ca asa cum cere datina, a venit ziua dinaintea Craciunului, in care fiecare incearca sa fie o clona a Maicii Theresa din Calcutta, in speranta unui viitor mai sclipitor decat cel din stupida reclama de la Orange. Astazi trebuie sa ne gandim cate din lucrurile pe care ni le dorim cu adevarat, le consideram realizabile sau sunt realizabile, daca aspiratiile noastre sunt prea inalte, daca avem standarde prea joase sau nu...cred ca astazi mai mult decat oricand trebuie sa ne dorim sa ne putem vedea pe noi insine asa cum suntem.Goi, fara haine, fara accesorii, fara vreo dorinta ascunsa.Sa putem analiza in oglinda aia prafuita, cate vanatai avem pe corp, cate rani s-au vindecat sau cate s-au inchis sau au capatat coaja intre timp...zi-mi...oare cate?Am cazut impreuna de mii de ori, imbatati de bauturi prea ieftine.Am cazut in gol si ne-am ridicat cu capul sfaramat din care creieri cu gust de tamaie si soc se prelingeau nepasatori. Ne-am adunat creierii si i-am bagat din nou in cutiuta aia de fildes numita capatana si ghici!am vazut ca gandim altfel...Da, ca sa vezi, gandim altfel..ce chestie...:)) Cu siguranta astazi, sau daca nu, cum cere snoaba traditie de peste oceanul de vise, cu cateva zile inainte, fiecare a impodobit un brad si a agatat un glob de sticla pisata, pe care si-ar fi dorit sa o inghita candva. Ce vi se pare asa fain la un glob din sticla pisata?Eu vad un univers fragil care perverteste firea cu ceea ce nu este, si anume prin estetica sa.Globul e asa de frumos decorat tocmai pentru ca stie ca se va sparge in curand, si silicata sa existenta se va duce naibii ramanand cateva minute dupa amintirea unei lumi...dupa cateva alte zeci de minute nu va mai ramane deloc. E ca ideea unui paradis spoit care apare ca o pata de culoare si care se duce in timp si spatiu inghitit de o gaura neagra.Apoi se asterne uitarea...uitarea durerilor, a noptilor nedormite, a pachetelor de Kent din care fiecare a fumat in ACEA SEARA tigara dupa tigara, a sticlelor de vin ramase nearuncate sub pat, a drumurilor catre nicaieri in care indivizi abandonati plecau sa se regaseasca...in cafeaua cu lapte pe care pisici persane cu inima zdrobita au varsat-o de sute de ori. Adventu'(sau ajunul) pentru mine are gust siropos, tocmai bun,de bucati de ananas cu limoncello(e o bautura italiana compusa din alcool si sirop natural de lamaie) peste care se adauga ca pentru gust bucatele fine de sticla pisata...de Murano sau nu... Si ca tot veni vorba de Venetii si de Italia cea pururi verde...unde ninsoarea ramane reala doar in cartile de colorat...consider ca in sufletu fiecaruia exista o Venetie plina de canale prin care durerea, frustrarea sau fericirea au sapat cai de nepatruns prin care anii vietii au patruns nestaviliti, intocmai ca putoarea apei din laguna...
Incearca sa te mai uiti in oglinda, si nu...nu incerca sa pansezi ranile care supureaza.Ele sunt acolo pentru ca nu ai fost atent si ai incercat sa iesi pe furis din lagar, si na...ups!!!Te-ai harjonit de un gard de sarma ghimpata.Pielea ta a ramas agatata in ghimpi ca amintire.Amintirea unui glob de Craciun de agatat in copacul lumii....ia aminte copile asta cand te mai uiti a doua oara la bradul de Craciun!
Daca in aceasta perioada fructuoasa din punct de vedere al traficului vanzari-cumparari prin supermarketurile din toata lumea, indivizii se inghesuie sa-si ureze cu vreo juma' de luna inainte fulgi de zapada multi si grosi ca anvelopele de la tirurile Scania(si nu, nu m-au platit sa le fac vreo reclama mascata), ori bani in portofel cat n-au avut tot anul, ori vise frumoase si calatorii in marile Sudului, sau de ce nu speranta de a intalni marea dragoste chiar ghici...in anul ce vine! Mda, se pare ca oamenilor de pretutindeni le place sa auda astfel de clisee, si daca nu le spui asta iti iei un bolovan in gura.Heh, era buna intrebarea aia a lu papa Darwin daca noi, asa ca gloata, ca norod, ca specie, vom inceta intr-un punct anume sa mai progresam sau nu...se pare totusi ca societatea zilelor noastre da totusi un raspuns destul de pertinent.
Si totusi, care naiba mai e legatura cu titlul de azi?Nu, nu e vreo conexiune cu vreun mare hit de pirn anii 80.E doar un fel de "new wave striking Japan", in materie de muzica heavy metal.Parerea mea e ca e un inceput in toate, si Japonia aduce intr-o maniera inconfundabila pe scena muzicii heavy metal cateva trupe de senzatie, care apar in costume deocheate, diferit totusi de ceea ce inseamna manga fashion.Ei se inspira dintr-un post punk oarecum combinat cu elemente ale curentului Harajuku. Mesajele lor mi se par oarecum de bun simt, cum ar fi individul in cautarea sinelui, rebeliunea adolescentina versus o societate sanctionata, desi hai sa recunoastem cati dintre noi s-ar apuca asa sa cante cat de naspa e in tara respectiva daca am avea sansa sa fim in locul lor si sa traim in Japonia!? Ca idee, va las sa urmariti urmatorul videoclip al unei trupe care trebuia sa aiba un concert in Silver Church prin marele gri ieri, insa s-a amanat.Eh, ca toate concertele faine care "trebuie chipurile sa aiba loc in Romanica".
Scuzati calitatea videoclipului.Mie youtube-ul mi-a cam dat un sut in cur momentan, asa ca va rog sa va conformati acestei variante, luate de pe un site maghiar.
V-au placut fetele?Ei bine, aflati ca sunt baieti.Da, si mie mi-a sarit un piculet inima cand am descoperit asa navigand pe sfantul Youtube. Mai nou acest "nouvelle vague" nipon aduce cu sine si o atmosfera goth promovata in general de tipi care sunt mai mult sau mai putin transexuali.Nu am gasit o explicatie logica pentru asta, insa unele trupe ca Megaromania(cei de mai sus) sau Metis Gretel chiar fac muzica. Pacat ca nu putem intelege ce spun(iata inca un motiv in plus sa ma pun pe invatat japoneza)...si nu in ultimul rand, sa nu uitam ca prind la culme si in Europa. O fi fain o fi scarbos ca sunt transexuali?Oare ce ne mai pregateste Japonia?Ei bine, acestea sunt intrebari la care fiecare dintre noi ar trebui sa-si dea un raspuns anume, pentru a clarifica aceste instante care ne incita imaginatia.
De ce avem impresia ca SUA si vestul Europei sunt culmea libertinajului, cand pe strazile oraselor din Japonia putem vedea atata expresivitate, stil, nonconformism si nu in ultimul rand originalitate.De aceea, eu consider ca europenii mai au cate ceva de invatat de la cei de la rasarit. Totusi ramane intrebarea zic eu destul de pertinenta:De ce baieti si nu fete?Asta imi aduce aminte de epoca Reginei Elisabetha Tudor cand pe scenele londoneze se regizau piese dupa Shakespeare, in care rolurile feminine erau interpretate tot de barbati.Si totusi...care sa fie demnitatea femeii in orasele nipone in comparatie cu fenomenul heavy-metal?
Pana una alta va las sa savurati pozele de mai jos cu diferite personaje Harajuku, care mai de care mai impunatoare...culori, sentimente, pionierat, libertate, indiferenta.Astea cred ca sunt termenii axiologici care caracterizeaza acest trend, care nu poate fi nicicum calificat drept "nou".Sa fie Japonia inaintea Occidentului?Oare?
Culori si iar culori.
Libertate.
Oameni pe strazile din Tokio.
Megaromania, the tranny girlz.:)))
Metis Gretel, alti baieti, nmai unul si unul.Am aflat ca sunt singuri, deci fetelor, sho pe ei!
Nazi girl in Tokio
Puneti si voi de-o formatie de heavy metal?Asa mai fashion geek...:D :))) Fac io din hartie chinezeasca niste zvastici si vi le vand la pret redus?Deal?:D :))))
Astazi printre miile de ganduri respinse de o constiinta oarecum abrupta, am selectat unul care mi-a proiectat sinaptic imaginea difuza a conceptiei romanului vis-a-vis de mizeria in care se scalda.Da, revenim la eternul mit al crizei, care mai nou ar putea fi considerat mitul al cincilea din punct de vedere al ordinii miturilor fondatoare. Mitul crizei este unul incetatenit mai ales in orasele mari, in care oamenii mai mult mult decat alti semeni ai lor, renunta fara niciun fel de preget la lupta cu vicisitudinile, si cu striatiile fade ale societatii si incep sa macane fraze ciudate intelese doar de ei. Una din "mantrele" astea rostite asa fara o trecere prealabila acolo, prin filtrul mintii(daca romanul mai are vreuna), este inteleapta si polisemantica expresie:"Asta este", de unii si mai idioti infrumusetata drept:"ata ete". Aceasta mirabila fraza poate fi urmata de urmatoarea apozitie si mai grotesca:"Ne conformam".Intrebarea e :Unde?Cui?Cum?Dar nu conteaza....cand dam de greu, cand viata e prea naspa si n-avem ce sa facem ne conformam.Cand nu ne convine ceva, ne conformam, soptim raspicat: "Asta este" si trecem mai departe.
Am ajuns sa dau ignoreuri in lista datorita unor persoane care folosesc asemenea formulari.Mi se par niste oameni idioti, niste aratari rupte dintr-un cosmos de 10 bani, rupturi, cazaturi de azi pentru o zi de maine, schizo-manifestanti pentru care singura lume concreta si reala este propria lume scaldata in haos, depravare, mizerie si miserupism.Insa si mie mi se rupe de multe. Insa nu poate sa mi se rupa asa deodata, din senin, cand trec pe langa o haita de caini(juma din ei turbati, 99 la suta plini de tot felul de purici si capuse), cand vad gunoaie aruncate pe jos, cladiri gri care amintesc de un ev indepartat de trista amintire, insa deosebit de bine incastrat in sufletele unora...mai viu decat mercurul din termometre. Iar nu mi se poate rupe cand ma duc acasa dupa, uhm, 11 luni pentru 4 ore si vad un oras parasit, oameni submediocri, economie de subzistenta si o atmosfera de cimitir, nu mi se poate rupe cand vad atata ipocrizie in jurul meu, cand dau involuntar de wannabe-uri, de vanatori-culegatori, de atatia patrioti, de sovini, si lista poate merge mai departe. Nu mi se poate rupe atunci cand stii ca termini o facultate si stii ca n-ai unde te angaja.Nu mi se poate rupe cand stiu ca la 21 de ani mai tre sa astept ceva anisori pana voi putea face un credit sa-mi cumpar o casa, o masina, etc...deh, nu-s genul care asteapta ca parintii sa-i cumpere o casa.Motivul:majoritatea rudelor mele ori au mostenit casele de la parinti ori mai locuiesc si acum cu ei, lucru care e cam deplasat pentru epoca in care traim. Nu pot spune "Asta este" cand vad atat ignoranta, cand vad oameni care se conduc dupa principii si reprezentari sociale invechite desprinse dintr-un ev mediu precolumbian.Aud zilnic grozavii despre saracia in care se scalda tara in care m-am nascut, 3 saptamani in Bucuresti am vazut numai pancarde electorale cu "Votati-l pe-ala si votati-l pe-ala..." Desi e cunoscut faptul ca sunt apolitic ma declar invins din punct de vedere vizual, si umilit psihic de asemenea mesaje si fel de fel de masti care mai de care mai inspaimantatoare. Ce pot sa zic, mi-e teama de inaltimi, de arahnide si de mesaje electorale.A de a treia nu stiu la ce tip de fobie s-ar incadra.Politicofobia.Donno.Poate am inventat un cuvant.Aici poate sa mi se rupa.Da, s-a mai imbogatit limba romana cu un cuvant.Vai, ce trist...zdaiseama...or sa ni se inece corabiile cu bricu Mircea in frunte acuma.
Nu pot trece nepasator pe langa faptul ca oamenii inca mai cred ca cineva le poate dicta destine, si ca tara in care traiesc le ofera o siguranta.Well, siguranta cunoscuta de ei imi va ramane vesnic straina.Vad oameni care par asa de joviali, sau altii care la varste care incep cu 3 sau cu 2 se comporta adolescentin de parca fiecare zi ar fi vreun Woodstock.Nah, fiecare cand se trezeste din propriul somn.Unii au decis sa nu o faca niciodata.Eu va declar pe toti adormiti dragii lui tata.Sa dormiti mult si bine in agonia voastra, si de veti visa urat am un sfat:intoarceti-va pe partea cealalta, si cu ignoranta caracteristica, va rog sa spuneti cu si mai mult elan vital:Asta este!Ne conformam.
Chiar nu poate sa mi se rupa de toate mizeriile astea cum ar fi perioada liceului, gunoiul din fata blocului, gunoaiele lasate de altii, deseurile sociale si alte mizerii. Asa cum mentionez si pe blogul meu printr-unul din gadget-uri, eu pastrez Romania curata, urmand exemplul Covasnei, un orasel din Transilvania cu populatia a doua strazi din sectoru 3.Dar deh, in orasele mari, e multa lume, e civilizatie, afaceri, lumea uita repede de treburi de-astea marunte, ca au altele pe cap. Hai ca e tarziu.Copiii trebuie sa mearga la culcare. Asta este!!!Copiii trebuie sa mearga la culcare ca maine au treaba multa dis-de-dimineata, si nu de alta, dar orasul e mare.Iar cine nu doarme acum, nu va primi micul dejun maine. Ata ete!Ne conformam.Tara va fi la fel de falnica si mareata si maine.Cu voi, copiii mei, tara viitor de aur are.Da auru nostru e la Moscova asa ca pana il recuperam de acolo, mai e drum lung si cale batuta.
Si ca sa fie somnul mai lin, Ada vine cu un cantecel numa bun , asa ca pentru seara.:) :* Noapte buna!
Ti-ai simtit vreodata carnea putrezita, si sub putreziciune sa simti un suflu nou, viu, concret, proaspat?Ai simtit asa vreodata?Ai avut candva senzatia ca ceea ce esti intr-o anumita instanta temporala devine un stavilopod...in calea unor valuri inchipuite... Si ca orice vechitura, si forma ce-ti inconjoara spiritul trebuie schimbata.Acum!Cu prisosinta in momentul asta.Ti s-a intamplat sa versi ceasca cu lapte fierbinte pe masa si sa lingi cu limba-ti uscata laptele de pe masa?Da?Daca ti s-a intamplat sa te trezesti cu fata la cearsaf si sa-i zambesti cu ipocrizie unei zile care anunta un inceput deosebit de prost...sa stii ca ai puterea sa fii tu. Sa stii ca ai puterea sa renasti mereu, sa te joci cu oamenii, cu tine, cu gandurile, cu lumea, sa o pacalesti, sa o pariezi si sa pierzi, sa o faci tarfa ta de cateva ore consumate, sa o renegi cand vei fi simtit lipsa ei. Eu asta simt acum...simt nevoia sa ma exprim prin scris si prin pictura.Da, voi reincepe sa pictez.Deja am cateva idei, deja vad niste forme care ar trebui modelate in fel si chip...e timpul sa ma distrez cu forma si culoarea asa cum o faceam candva.Vreau sa transmit prin mazgalelile mele lumii asteia pastisate un mesaj...ca viata, insul in genere nu se lasa invins!Mereu omul are puterea de a se transforma, de a capata sens, certitudine...de a deveni mereu un altul, gata sa-l surprinda pe cel ce-a fost. Poate par lucruri marunte, dar conteaza enorm sa stim unde sa punem punct.Conteaza sa stim unde sa incepem.Eu voi incepe din seara asta sa pun primele pietre de granit uzat pe drumul necunoscut catre niciunde...in seara asta ma reintorc la Roma.Da, stiu...din nou.Din nou, dar cu idei noi.Maine am chef sa pictez asa cum nu-mi amintesc sa o fi facut-o de ceva ani...dintr-a 9-a sau a-10-a.Who cares?Faceam multe eu candva...multe marunte si nefacute, stiti...:))) Heh...sa speram ca va fi un zbor cat mai linistit, sa speram ca voi regasi orasul asa cum l-am lasat acum mai putin de o luna...sa speram ca undeva in lume, un om marunt va incepe din nou sa creeze.Consider ca de acum incolo scrisul va trebui sa se logodeasca putin, macar de convenienta, ca se poarta nu de alta...cu pictura...si sa speram ca in luna asta cat voi sta prin mareata si totusi epigonica tara a lui Galilei...voi avea timp sa pictez...si voi posta cateva din creatiile mele.Wish me luck and cross your fingers, pipal!Gata, luam cu asalt pensula si incepem sa tragem la linii pana sta vantul.Mazgalimmmm si ne simt foarte bine.Ce-o iesi om vedea...asa cum sugereaza si imaginea postului de azi, arta trebuie luata cu asalt cu ciomagu, bata si dalta!Pana numai ramane nimic...pe urma, tragem linie, repsiram usurati, si ne dam seama in mod stupid ca a mai trecut o epoca.
Hai ca mai am un pic de pus cateva maruntisuri prin bagaje, si valea!Fir instins , cale batuta...inspiratie sa am si har celui de sus.
Si asa cum v-am obisnuit , piesa care se sincronizeaza cu starea din acest moment, apartine minunatei basarabence Alexandrina Hristov, si pictorita si poetessa de altfel.Enjoy!
I am just an ordinary 24 yo writer who lives in his little countryside town where nothing special happens.
I live for colours and through colours.Music is colour.Religion is colour.Sadness is colour.
Am doing a bsc degree at this stage of my life, but guess what?Fancy writing quite often, hence the lack of leisure time.It's an ol' tough world, bro'!!
Errr, love good music from pagan folk and black metal to worship and Americana, tasty pasta, French cheese, vodka, people's sunglasses, lumberjack shirts, mountains, starry skies, northern lights, drunk sex, night bike riding, cooking for friends, cherry tobacco, little nothings, plaid hats, zen Milka chocolate, Klimt, Dali, Rembrandt, Salis, Kahlo, tibet, yoga, sandal wood incenses, tiramisu, japanese language, existentialism, Kerouac, Stephen King, Gabriel Garcia Marquez, singing in the shower and my beard, of course my beard, just as good intended haha.
