Desiree se pregatea sa adoarma in timp ce mierlele inca mai isi duceau cantul lor frenetic spre necunoscut.Avea 35 de ani si inca mai credea ca avea ce da tineretii sale...o sansa, un detaliu sau un sut in fund.Toata viata ei crezuse ca oamenii se nasc si mor pentru ca asa vrea Domnul, cum stia ea de la parintele Yves, dar acum nu mai credea asta.Si nu pentru ca acum frecventa intrunirile cu specific candomble, ci pentru ca acum stia ca tineretea ei trecuse.Nu mai putea face sex in nestire pe malul Marii Caraibilor ca toti adolescentii din Martinica, lipsititi de constrangeri sau de frustrari...fusese candva si vremea ei.Acum era vremea altora.
Pe masa se afla un talger plin cu nuci de cocos, iar o pisica birmaneza tocmai descoperise o nuca sparta pe care o folosea acum drept instrument de joaca.Desiree isi schimba capotul binecunoscut de majoritatea barbatilor care ii trecusera pragul, si anume acela roz cu care ii punea foarte bine in evidenta soldurile si talia...si inca se tinea bine pentru cei 35 de ani ai ei.Ii placea viata asta tumultoasa dusa la extrem pentru ca inca nu se saturase desi de multe ori dorise sa spuna stop.Si stia asta de mica, inca de pe cand mergea de mana cu verisoara ei Lourdes la Scoala Catolica. unde trebuia sa se imbrace decent, in uniforma si sa mai dea si teste din istoria Frantei luna de luna, caci sora Aimee nu era o fiinta de induplecat.Aaaa!Si unde mai pui la socoteala catehismul ala de doi lei pe care trebuia sa il invete sine qua non saptamanal...dar a fost frumoasa copilaria ei.
Se intinsese acum pe pat si isi aprinse tigarea de foi...nu avea chef mai de nimic si simtea o oboseala de nedescris cum nu mai simtise demult...cam de vreo trei luni incoace.Obosea repede, desi doctorul ii spusese sa nu-si faca griji ca se rezolva si ca nu are probleme cu pancreasul sau cu inima...dar exista o indoiala.Era o fierbinteala pe care o simtea, si nu stia de ce anume, o durere care era gata sa-i sfasie pieptul si sa-i rupa coastele dar stia ca nu era normal:"Sigur, ceva nu este in regula cu mine"...
Acum se auzeau doar greierii prin planatatia de ceai verde...departe in vale.Acum simtea toropeala asta inexplicabila si nu stia pe seama cui sa o puna?Sa fi fost de vina caldura asta din zona Caraibilor sau sa fie mai mult la mijloc...Barem nu voia sa moara asa tanara.
Aprinse o lumanare, care punea in evidenta silueta adolescentina a Fecioarei din Guadeloupe.Durerea se inteti si mai tare si nu putu sa isi mai constranga un straigat care ii sfasie pieptul, asemanator cu acela al unei fiare insetate de sange, ca strigatele dansatorilor de candomble, fara motiv si fara constrangeri.Acum i se perindau imagini din timpul dansurilor ritualice si prin fata ochilor, siluete negre isi incepusera dansul orgiac in in jurul unui foc rosu.Nu, nu erau umbre chinezesti, erau fapturi ale Iadului care venisera sa isi ia un suflet in primire, si sa il faca al lor pe veci.
Greierii scartaiau in continuare, iar mai in vale, doi caini incepura sa se agite in linistea noptii, ca fiind agresati de ceva anume.
O entitate necunoscuta se simtea in aer, un pacat suprem se pogorase peste casa lui Desiree si o sete de sange nesabuita sta sa-i sfasie spiritul.Si-ar fi dorit sa strige de ecitatie, dar nu putea.Durerea era coplesitoare.Se zvarcolea fara motiv in pat, urmarind iluziile optice de pe tavan:barbati si femei dezbracati dansau in jurul focului asa cum facusera stramosii lor candva.Tocmai o vazuse pe bunica Maria in timp ce se impreuna cu un baiat ca de 14 ani...fu surprinsa caci bunica era moarta de 2 ani.Dar, stia ca prin dansurile candomble era posibil orice:mortii deveneau vii, viii mureau pentru a renaste si tot ceea ce aera pacat devenea pofta, lacomie si placere.
Acum imaginea Scolii Catolice din Riviere Salee disparuse pe vecie, si nu avea sa mai revina in memoria ei afectiva niciodata...dar avea inca ceva de pus la punct...trebuia sa ajunga la ultima persoana care nu-i dadea pace de atatea nopti:Justine, colega ei de banca:"Da, avea sa mearga la ea in seara asta, imediat ce durerea si pofta asta necunoscuta avea sa se domoleasca", isi zise, umezindu-si buzele pentru ca o sete infernala ii cuprinse trupul.
Isi puse pe ea halatul verde cu care mergea dimineata pe terasa sa fumeze sau sa se uite la mare, si deschise geamul:pisica veni tiptil pana la geam si mai sigura pe ea ca niciodata scrijeli calcaiul lui Desiree chiar atunci cand aceasta dadu sa sara.Nu simti durerea.In momentul urmator, se arunca pe geam.Cazu in gol 5 metri...si se prabusi cu un zgomot asurzitor pe pamantul inca umed de la ploaia de dupa-amiaza.Era noapte si era libera sa mearga oriunde dorea mai ales ca acu durerea din piept se mai domolise.
Acum stia de cand se procopsise cu ea...inca de cand il cunoscuse pe ungurul ala sau sarb ce era el...Gavrilo, care ii povestise intr-o noapte de sex atatea despre tara lui si despre oamenii care locuiesc in ea, care o facuse sa iubeasca ura intr-o singura noapte si sa isi nege convingerile.Stia ca Gavrilo o asteapta, chiar de disparuse in ceasul diminetii, inainte ca ea sa se trezeasca si sa-i faca o cafea calda.Ii lasase doar o scrisoare si un trandafir alb pe care scria:"Te voi astepta".Disparuse.
01:12 am, un cartier marginas din Riviere Salee
Incepuse sa transpire, mergand singura in puterea noptii pe strazile laturalnice din Riviere Salee, alteori mustuind de lume adunata in jurul aprozarelor cu fructe si a pescariilor...vedea acum Primaria, in fundul unei strazi inguste care dadea in Place de France unde se afla statuia lui Napoleon al-III-lea de ceva vreme.Trecuse de atatea ori cu colegele de la Scoala Catolica pe acolo dar abia acum vedea cat de insipid si de pustiu putea fi locul acela.Transpiratia i se scurgea pe fata, iar sufletul incepu sa tresalte in convulsii demonice, contrastand unei temeri pe care o cunoaste fiinta umana de cand se stie, dar nu era vorba nici de frica de moarte, caci stia ea ca nu va muri, nici de teama de divinitate.Era acum ceva mai presus de cunoasterea umana care o impingea sa se opuna coordonatelor cu care era obisnuita si sa contracareze atacurile din partea necunsoscutului.
Slabita, Desiree se prabusi la poarta unei case cu gard de lemn de jojoba, investigand daca acolo era vreun caine...si nu avea sa se insele, caci acolo se afla un caine lanos cu smocuri de par in ochi si care isi ranjea coltii amenintator.Dar, nu il lua in seama, caci nu era putere animala sau omeneasca care sa se puna in fata vointei ei.
Se ridica in schimb o intrebare cu valoare de cliseu:"Vointa ei sau a altceva, un altceva pe care nimeni nu il stia?"
Escalada cat ai clipi gardul, si foarte ferm convinsa se repezi spre intrarea casei.
Dar, coltii cainelui ii si sfasiara gamba, iar siroaie de sange incepura sa curga pe iarba.Dar mirosea asa frumos...da, era mirosul sangelui cald.Propriul ei sange care acum curgea fara oprire.Cainele isi ranji si mai tare coltii amenintator spre femeia care parea asa de fericita tavalindu-se prin iarba, si se repezi la gatul acesteia.
In acelasi moment, Desiree simti cum o forta inexplicabila o cuprinse si cu aceeasi fierbinteala pe care o simtise si in pat in urma cu o ora, isi infipse coltii(pentru ca incisivii i se marisera enorm in mod inexplicabil) si sfasie beregata cainelui...care incepu sa tresalte in convulsii agitandu-se in iarba.Cu ochii sclipind de fericire, mai sfarteca o data beregata cainelui, dupa care cu o singura stransoare de maini ii rupse capul.
"Delicios", isi zise.Intunericul deja lucra prin ea, si cu fiecare strop de sange pe care il sorbea din cadavrul canidei, cu atat se apropia mai mult de intuneric, si devenea una cu el.Forte necunoscute incepeau sa joace in jurul ei, dar nu un dans candomble, ci unul al agoniei si al groazei, al desfatarii pe care numai incubusii si damnatii le au.
Desiree era un incubus, din specia acelora despre care se credea ferm ca fusesera eradicati in urma cu 300 de ani in Marea Caraibilor dar nu era asa.Un incubus putea infesta alti 6 numai intr-o singura noapte.Sorbind picatura cu picatura din cadavrul cainelui, simtea cum se umple de o energie inexplicabila, simtea cum se alataura la ceva, o aderenta la umbre si intuneric, la crima si la orgie demonica.
Acum tresalta de fericire si era cuprinsa de instinctul hidos al lumii acesteia refuzate, un mar oprit care acum se intorcea in:pasi, in vise si chemari.Era o chemare inspre fericire si extaz, implinita in contingent, iar contingentul era chiar sangele si intunericul.
De acum avea sa o arda aghiasma si lumina soarelui, iar mirosul de trandafiri albi avea sa o faca sa verse.
Dupa ce sorbi si ultimele picaturi de sange, murdara de sange pe halat si pe sanii care ii ieseau in relief, batu la fereastra unei camere apropiate intrarii.Stia ca Justine era acasa.Probabil sotul ei plecase la mina aflata la 4 km distanta de ieri si ea ca de obicei dormea singura acolo...asa ca avea sa bata instinctual la geam.Dar nu primi niciun raspuns.Absolut niciunul.
O femeie livida se lingea pe buze acum in puterea noptii, inca mai dorind sa mai simte gustul sangelui.Cadavrul cainelui statea de un ceas si jumatate lat pe iarba, cu capul relativ despartit de corp, iar pana maine, viermii aveau sa colcaie in desfraul lor continuu, nesatui ca si limba lui Desiree.Avea sa se imputa si sa miroasa a carne stricata, dar asta nu avea sa conteze caci in lumea umbrelor domneste duhoarea insuportabila a putrefactiei.
Cu o noapte inainte, in Romania, in fata Primariei din comuna Tarlisua, alti doi incubusi sfredeleau intestinul subtire al unei oi care behaia in chinuri, dupa ce o necinstisera timp de cateva ceasuri.Nimeni nu avea sa afle asta pana dimineata cand politia avea sa dea vina pe lupii din padurea din apropiere.La Cjetje o fata de 11 ani era jupuita de vie de doua vampiroaice.Pe urma avea sa fie aruncata in Dunare.Halcile de carne aveau sa pluteasca in deriva o vreme, pana cand stiucile si obletii aveau sa manance din ea.Copila suferise mult si fusese luata din apropiere de Albertirsza in urma cu cateva ceasuri.Numai ea avea sa stie cat patimise.Caci fiarele acestea nu cunosteau indurarea si cu cat era chinul mai mare cu atat devenea mai intens festinul.Nimeni nu avea sa afle asta vreodata...
Isi duse mana la crucea pe care i-o daduse mama ei la prima comuniune, dar simti o arsura de nedescris si drept urmare, o azvarli in iarba intrucat durerea ii spinteca sira spinarii, ca atungi cand un fulger te alege tocmai pe tine sa te zdruncine.
Crucea cazu neputincioasa in iarba, cazuta avea sa fie pe veci.Desiree facea pasi decisi spre lumea intunericului , acolo unde Domnul ei o astepta, inca de cand se impreunasera prima data si se trezise cu acele urme pe gat.
Decise sa sparga geamul cu mana stanga, taindu-si venele, iar un sange negru incepu sa curga suvoaie pe halatul verde, care aducea miasma putreziciunii, ca de mormant.O femeie ca de varsta ei tresari din pat.Cu un gest nefiresc, Desiree se arunca in camera, cazand pe podea.Ochii ii ardeau in cap ca la lupii ce cutreiera muntii Europei Centrale, in cautare de prada.Acum simtea mirosul codrilor si al izvoarelor din tara indepartata a lui Gavrilo, acela care o facuse sa devina a lui si a lumii intunericului pe vecie...
-Cine esti?tresari ca zdruncinata de o putere inerenta ei, femeia din pat.
-Cine sunt?Sa spunem...o fost colega de banca.Ma mai tii minte?!
Desiree incepu sa rada frenetic scotand limba si suierand in linistea noptii.
-Am venit iubito sa te eliberez...Mi-e foame si tu imi vei da de mancare.Mai tii minte cum faceam la Scoala Catolica?
-Desiree?Tu esti?Justine incepu sa fuga din colt in colt disperata in agonia prazii care stie ca va muri in curand.Ce este cu tine?
-Nimic nou.Mi-e foame.Ochii ei incepura sa sclipeasca si mai intens, iar lumina Iadului se facea intrevazuta in privirea ei, prin care un suflet condamnat la desfrau vesnic isi cerea ofranda.
-Am fost colege.Nu-mi poti face asta.Desiree se apropie si mai mult de ea si isi arata coltii intr-un mod senzual.
-Vreau sangele tau, iubito.N-am venit aici sa pierd vremea.Justine se facu ghem pe podea.Justine se facu ghem pe podea.
-"Bucura-te Marie cea plina de har, Domnul este cu tine, Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul trupului tau...Desiree cu o ultima sclipire in ochi, se napusti asupra fostei sale colege de banca.
-Acum nu te mai ajuta rugaciunile pe care le invatam pentru liturghia de duminica.Te eliberez, Justine.Vom trai libere in intuneric impreuna.Ar trebui sa-mi multumesti pentru asta, proasto!
-Iisus...termina ea rugaciunea, scurgandu-i-se bale din gura desclestata.
In curand femeia-incubus incepu sa sfartece maruntaiele lui Justine dupa ce va fi eviscerat-o, desfatandu-se cu inima ei inca batanda.Dupa ce festinul si intregul supliciu lua sfarsit, incubusul sari din nou pe geam, si descoperi ingrozit lumina firava a zorilor care anuntau de peste mare ca o noua lume se ridica puternica in lumina zilei.
"Puternica pana deseara cand va incepe din nou petrecerea.Maine seara mi se va alatura si ea".Incepu sa alerge frenetic plina de sange uscat spre casa, casa care avea sa devina un cuib, si nu avea sa mai semene in veci a locuinta omeneasca, deoarece durerea si pacatul pusesera stapanire pe ea.Soarele deja se ivise deasupra nivelului marii, cand Desiree se arunca intra in curtea casei sale.
Pisica incepu sa miorlaie neincrezator, intuind pericolul...Festinul incepu...caci carnea de pisica era mai dulce ca niciodata.Deja Desiree avea sa o pastreze intr-un borcan, mai ales grasimea pe care avea sa o guste mai tarziu.Dupa ce o jupui, arunca maruntaiele si blana caci era satula deocamdata.
Deocamdata...mai era totusi destul pana deseara...cand se va desfata din nou, iar de data asta locuitorii din Riviere Salee nu mai aveau nicio sansa.In Romania incepea o noua noapte iar Tarlisua si Lunca Ilvei intrara din nou sub asediul creaturilor intunericului....o noua noapte dedicata altarelor sangelui si a focului ce mistuie sufletele damnate tocmai incepea.
No comments:
Post a Comment